Mănăstirea franciscană din Vințu de Jos

Mănăstirea franciscană din Vințu de Jos, județul Alba, datează din anul 1726.^[1]. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI 2010: AB-II-a-B-00395

Istoric și trăsături

Lăcașul de cult a fost ridicat în anul 1726 de franciscanii bulgari, care și-au făcut apariția în Transilvania la începutul secolului al XVIII-lea, fiind alungați de turci. Franciscanii au ridicat biserici și mănăstiri la Alba Iulia, Deva și Vințu de Jos. Inițial a fost ridicată o capelă mică, ce a fost ocupată de români în timpul răscoalei curuților, dar, în anul 1711, a revenit franciscanilor pentru oficierea serviciului divin.

Până la urmă, în fostul oraș Alvincz, episcopii Gyorgy Martonfy (la 12 aprilie 1719) și Janos Altanfy (la 28 mai 1728), au aprobat construirea unui lăcaș de cult, pe cheltuiala poporului bulgar.

Deși, din 1848 până la începutul secolului al XX-lea, în Vințu de Jos numărul credincioșilor romano-catolici a oscilat între 300 și 600 de persoane, în acest moment, numai câteva zeci de persoane mai aparțin acestui cult^[2].