Wikipedia

Marcel Boloș

politician român
Marcel Boloș
Date personale
Născut (56 de ani) Modificați la Wikidata
Hodișu, România Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiecadru didactic universitar[*]​
preot
politician
finanțist[*]​
inginer
economist Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Ministrul investițiilor și proiectelor europene Modificați la Wikidata
Deținător actual
Funcție asumată
Precedat deAdrian Câciu
În funcție
 – 
GuvernGuvernul Nicolae Ciucă
Precedat deDan Vîlceanu
Succedat deAdrian Câciu
În funcție
 – 
GuvernGuvernul Ludovic Orban
Guvernul Ludovic Orban (2)
Precedat deRoxana Mînzatu
Succedat deCristian Ghinea
Al 164-lea ministru al finanțelor Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
GuvernGuvernul Marcel Ciolacu
Precedat deAdrian Câciu
Succedat deBarna Tánczos
Ministrul cercetării, inovării și digitalizării Modificați la Wikidata
În funcție
 – [1]
GuvernGuvernul Nicolae Ciucă
Precedat deFlorin Roman
Succedat deSebastian Burduja
Secretar de stat în Ministrul Transporturilor și Infrastructurii (România) Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
În funcție
 – 
Partid politicPNL (octombrie 2019–prezent)
Tehnocrație (până la octombrie 2019) Modificați la Wikidata
Alma materUniversitatea din Oradea
Universitatea de Vest din Timișoara
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Ioan Marcel Boloș (n. , Hodișu, Poieni, Cluj, România) este un economist, politician și preot român ortodox,[2] care a fost ministru al finanțelor în Guvernul Ciolacu (1), din 15 iunie 2023 până în 23 decembrie 2024, din partea PNL.

Ministru de finanțe

modificare

Ca ministru de finanțe acesta a avut o abordare orientată pe o politică de consolidare fiscal-bugetară. A inițiat un proces de digitalizare a sistemului fiscal prin începerea unor proiecte precum e-factura, e-TVA (decontul precompletat de TVA), e-case de marcat fiscale și e-transport, cu scopul creșterii veniturilor la nivelul bugetului de stat.

Ministru al proiectelor europene

modificare

Anterior acesta a deținut pentru a doua oară portofoliul fondurilor europene, respectiv funcția de ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene începând cu data de 3 mai 2022, până la preluarea ministerului de finanțe. Acesta a ocupat de asemenea și funcția de ministru al Cercetării, Inovării și Digitalizării, între 28 ianuarie 2022 până la 3 mai 2022 când a fost urmat de Sebastian Burduja[3]. Marcel Boloș a deținut de asemenea și funcția de ministru al Fondurilor Europene începând cu 4 noiembrie 2019 până la 23 decembrie 2020.[4][5] În perioada 2012-2013 a fost Secretar de Stat în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, unde a fost coordonatorul Programului Operațional Regional (POR) 2007-2013. A fost șeful autorității de management pentru Programul Operațional Sectorial Transport (POST) 2007-2013 și al Direcției Generale Management și Strategii din cadrul Ministerului Transporturilor în perioada 2013-2015, ocupând ulterior funcția de Secretar de Stat în cadrul aceluiași minister în anul 2016, în perioada Guvernului Dacian Cioloș. Din ianuarie 2017 a condus în calitate de director general Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest, cu excepția perioadei în care a fost responsabil de portofoliul Fondurilor Europene în Guvernul Ludovic Orban, precum de cel al Cercetării, Inovării și Digitalizării în Guvernul Nicolae Ciucă.

Consilier al premierului Ciucă

modificare

Din data de 14 decembrie 2021 până la numirea sa în funcția de ministru al Cercetării, Inovării și Digitalizării acesta a ocupat poziția de consilier onorific al premierului Nicolae-Ionel Ciucă, în domeniul finanțelor, bugetului și fondurilor europene[6].

Ministru al fondurilor europene

modificare

Mandatul din fruntea Ministerului Fondurilor Europene s-a desfășurat în condiții extrem de complicate generate de pandemia COVID19 dar și de pregătirea a două categorii de documente strategice importante și anume: pentru Politica de Coeziune – Acordul de Parteneriat 2021-2027 și Programele Operaționale 2021-2027, iar pentru noul Mecanism de Redresare și Reziliență – a draft-ului de Plan Național de Redresare și Reziliență. În mandatul său au fost puse în consultare publică primele versiuni ale acestor documente strategice și de programare[7]. Măsurile întreprinse în perioada pandemiei, în domeniul fondurilor europene au contribuit la sprijinirea mediului de afaceri decontarea șomajului tehnic pentru angajați[8], acordarea de granturi pentru capital de lucru[9], cât și la adaptarea la nevoile imediate din pandemie în sănătate și educație - au fost lansate apeluri de proiecte pentru investiții în infrastructură de sănătate[10] și pentru dotarea unităților școlare cu tablete și echipamente IT pentru desfășurarea activității didactice[11].

Absorția fondurilor europene a fost accelerată pe perioada mandatului ministrului Marcel Ioan Boloș, prin măsuri care au vizat pregătirea din timp a proiectelor aferente perioadei de programare 2021-2027, descentralizarea proiectelor de infrastructură de transport[12], dar și lansarea unui număr însemnat de apeluri de proiecte, inițiate atât pentru sprijinirea combaterii pandemiei COVID19, cât și pentru proiecte de dezvoltare și investiții. Pe parcursul mandatului său au fost lansate 60 de apeluri de proiecte în valoare de aproximativ 8,5 miliarde de euro, fiind încheiate și peste 140 de contracte de finanțare în valoare de aproximativ 5 miliarde de euro[13].

Ritmul absorției fondurilor europene s-a intensificat pe perioada mandatului său de ministru, aceasta crescând semnificativ[14]. La preluarea mandatului de ministru al fondurilor europene, în noiembrie 2019, valoarea nominală a sumelor atrase de către România era de aproximativ 9,9 miliarde de euro, reprezentând 32,34% din totalul fondurilor europene alocate (30,8 miliarde). Sumele atrase pe perioada mandatului au fost de 5,6 miliarde euro, ajungând în decembrie 2020 la un grad de absorție de 50,31%[15]. Numărul contractelor de finanțare încheiate în perioada noiembrie 2019-decembrie 2020 a fost de 2.362 de contracte de finanțare, în valoare de 10,1 miliarde euro, din care fonduri externe nerambursabile 8,2 miliarde euro. La finalul mandatului România avea o rată de contractare de 129,5% a programelor cu finanțare europeană, aspect ce a creat premisele pentru creșterea gradului de absorție[16].

Acesta s-a remarcat prin măsurile de descentralizare ale proiectelor de infrastructură de transport, atât în domeniul rutier, cât și feroviar și al transportului feroviar metropolitan, măsuri concretizate prin adoptarea Ordonanța de urgență nr. 101/2020 privind unele măsuri pentru implementarea proiectelor cu finanțare din fonduri europene în vederea evitării riscului de dezangajare pentru perioada de programare 2014-2020[17]. Dacă până la momentul iunie 2020 proiectele de infrastructură rutieră de transport finanțate din fonduri europene erau implementate în principal la nivel central, prin intermediul OUG 101/2020, s-au creat premisele și baza legală ca acestea să fie implementate de către unitățile administrativ-teritoriale (primării, consilii județene), Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitare (ADI) sau de către acestea în parteneriat cu Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). De la momentul adoptării măsuri o serie de autorități publice locale au demarat preluarea proiectelor de infrastructură de transport, aspect ce crește premisele de implementare a acestor proiecte[18].

În plus, Boloș a promovat și o nouă arhitectură a sistemului de gestionare a fondurilor europene, cu accent pe regiunile de dezvoltare, care permite celor 8 Agenții de Dezvoltare Regională (ADR) să primească atribuții și rol de Autorități de Management, rol jucat până acum de Ministerul Dezvoltării sau Ministerul Fondurilor UE[19]. Acesta a susținut crearea a două programe operaționale noi, dedicate exclusiv sănătății și incluziuni sociale, respectiv Programul Operațional Sănătate 2021-2027[20] și Programul Operațional Incluziune și Demnitate Socială 2021-2027[21]. Aceste măsuri au fost primite foarte bine la nivelul autorităților publice locale și reprezentanților societății civile.

O măsură importantă a mandatului a vizat digitalizarea sistemului de coordonare și gestionare a fondurilor europene[22]. În mai 2020 a fost adoptată Ordonanța de urgență a Guvernului (OUG) nr. 65/2020 privind unele măsuri pentru digitalizarea sistemului de coordonare și gestionare a fondurilor europene structurale și de investiții pentru perioada de facturare 2014-2020. Potrivit ordonanței, începând cu data de 1 iunie 2020, autoritățile de management, organismele intermediare și beneficiarii proiectelor cu finanțare din fonduri europene sunt obligate să emită, să primească și să prelucreze toate documentele care stau la baza implementării proiectelor numai prin intermediul sistemului informatic SMIS2014+/MySMIS2014[23]. Astfel, corespodența între autoritățile de management, organismele intermediare și beneficiari se va derula doar în format electronic, fiecare dintre părți fiind obligată, potrivit actului normativ, să își organizeze Registrul de evidență electronică a corespondenței, dar și organizarea electronică a arhivei pentru aceste documente. Ministrul a numit generic actul normativ ca Ordonanța «Adio hârtii!», fiind o inițiativă ce a venit în scopul debirocratizării și transparentizării interacțiunii dintre beneficiarii fondurilor europene și autorități, creând cadrul legal pentru alinierea la Regulamentele Europene[24].

Note

modificare
  1. ^ Ministers of the Romanian Government (în engleză), accesat în  
  2. ^ Marcel Boloș a lăsat Primăria ca să oficieze slujba de Bobotează la Biserica cu Lună, ebihoreanul.ro, 6 ianuarie 2012. Accesat la 23 decembrie 2024.
  3. ^ „Marcel Boloș a depus jurământul ca ministru al Cercetării, Inovării și Digitalizării”. 
  4. ^ „Wayback Machine” (PDF). web.archive.org. . Arhivat din original în . Accesat în . 
  5. ^ Ispas, Mihai (). „Cine este Marcel Boloș, ministrul propus al Fondurilor Europene ⋆ Universul.net”. 
  6. ^ „Fostul ministru Marcel Boloș, numit consilier onorific al premierului Ciucă”. Digi24. . 
  7. ^ „Perioada 2021-2027”. Ministerul Fondurilor Europene. Arhivat din original la . Accesat în . 
  8. ^ „Consultare publică, POCU: Ghidul pentru plata din fonduri europene a șomajului tehnic pentru persoanele care și-au pierdut locurile de muncă din cauza pandemiei COVID-19”. Ministerul fondurilor europene. Arhivat din original la . Accesat în . 
  9. ^ „POC: Apelul „Sprijin pentru IMM-uri în vederea depășirii crizei economice generate de pandemia COVID – 19"”. Ministerul Fondurilor Europene. Arhivat din original la . Accesat în . 
  10. ^ „POIM: Apelul pentru accesarea fondurilor pentru consolidarea capacității de gestionare a crizei sanitare COVID-19”. Ministerul Fondurilor Europene. Arhivat din original la . Accesat în . 
  11. ^ „POC: Ghidul solicitantului pentru finanțarea tabletelor școlare și echipamentelor IT pentru desfășurarea activității didactice”. Ministerul Fondurilor Europene. Arhivat din original la . Accesat în . 
  12. ^ „POIM: Ghidul privind unele măsuri pentru implementarea proiectelor de infrastructură rutieră, elaborat pentru aplicarea prevederilor OUG 101/2020 și OUG 88/2020”. fonduri-ue.ro. 
  13. ^ „Raport de activitate - 04 noiembrie 2019 - decembrie 2020”. Marcel Ioan Boloș - pagină oficială de facebook. 
  14. ^ Elena Andrei. „Boloș: „Am crescut de 3 ori absorbția fondurile europene, singura sursă de modernizare a României"”. Newsweek Romania. 
  15. ^ „Stadiul absorbției fondurilor UE”. Ministerul Fondurilor Europene. Arhivat din original la . Accesat în . 
  16. ^ „Raport de activitate - 04 noiembrie 2019-decembrie 2020”. Marcel Ioan Boloș - pagină oficială de facebook. 
  17. ^ „Ordonanța de urgență nr. 101/2020 privind unele măsuri pentru implementarea proiectelor cu finanțare din fonduri europene în vederea evitării riscului de dezangajare pentru perioada de programare 2014-2020”. Lege5. 
  18. ^ „Premieră istorică în infrastructură: două județe își construiesc la comun, fără implicarea guvernului, un drum expres care va lega Aradul de Oradea”. G4Media. 
  19. ^ „Surse: Marcel Boloș, în cărți pentru Ministerul Finanțelor din guvernul Cîțu. El a promovat descentralizarea atragerii fondurilor UE”. G4Media. 
  20. ^ „Marcel Boloș anunță că de anul viitor va exista un program operațional dedicat exclusiv Sănătății”. Bursa.RO. 
  21. ^ „România solicită Comisiei Europene un set de măsuri pentru sprijinirea economiei”. Ministerul Fondurilor Europene. Arhivat din original la . Accesat în . 
  22. ^ „Adio, hârtii! Ce angajați vor fi obligați să renunțe la hârtie și să folosească exclusiv sistemul digital”. Adevarul. 
  23. ^ „Guvernul a adoptat Ordonanța „Adio hârtii" propusă de Ministerul Fondurilor Europene”. Ministerul Fondurilor Europene. Arhivat din original la . Accesat în . 
  24. ^ „De la 1 iunie, MFE va folosi exclusiv sistemul digital în interacțiunea cu beneficiarii finanțărilor”. CECCAR Business Magazine. 

Vezi și

modificare
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Marcel_Boloș&oldid=16716471