Maria de Brabant (1226–1256)

Maria de Brabant
Ducesă de Bavaria
Date personale
Născută1226[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Decedată (30 de ani) Modificați la Wikidata
Donauwörth, Bavaria, Germania Modificați la Wikidata
ÎnmormântatăBenediktinerkloster Heilig Kreuz, Donauwörth[*][[Benediktinerkloster Heilig Kreuz, Donauwörth (monastery)|​]] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluidecapitare Modificați la Wikidata
PărințiHenric al II-lea de Brabant[5]
Maria de Hohenstaufen[*][5] Modificați la Wikidata
Frați și suroriBeatrice de Brabant[5]
Elisabeta de Brabant[*]
Henric al III-lea de Brabant[5]
Henric I de Hessa[*]
Matilda de Artois[5] Modificați la Wikidata
Căsătorită cuLudovic cel Strict ()[5]
Ludovic cel Strict (din ) Modificați la Wikidata
Ocupațiearistocrat Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba germană Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
Titluriducesă[*]
prințesă
Familie nobiliarăCasa lui Reginar

Maria de Brabant (n. 1226[1][2][3][4] – d. , Donauwörth, Bavaria, Germania) a fost ducesă de Bavaria și contesă palatină a Rinului prin căsătoria cu ducele Ludovic cel Strict de Bavaria, din 1254 până în 1256.

Biografie modificare

Maria a fost fiica ducelui Henric al II-lea de Brabant - Lorena din căsătoria cu Maria, fiica regelui Filip al Suabiei. La 2 august 1254 s-a căsătorit în Landshut cu ducele Bavariei, Ludovic cel Strict. Pe 18 ianuarie 1256 în Castelul Mangoldstein din Donauwörth, Maria a fost condamnată și decapitată după un scurt proces bazat pe acuzația de adulter.

 
Mănăstirea Fürstenfeld

Despre nefericita întâmplare s-au scris diferite versiuni, majoritatea dintre ele apărute mult mai târziu. Una dintre acestea povestește că la începutul anului 1256 ducele Ludovic cel Strict se afla într-o campanie militară în Palatinatul Rinului. Soția sa, Maria de Brabant, i-a trimis o scrisoare, dar în același timp a trimis o alta unui cavaler. Mesagerul a încurcat cele două scrisori, iar Ludovic a bănuit că soția sa îi era infidelă datorită unei formulări fals înțelese. Doi funcționari ai curții au întărit această bănuială și ca urmare Ludovic a ordonat decapitarea soției sale fără alte cercetări.[6][7] Două doamne de onoare și executorul judecătoresc al castelului au devenit, de asemenea, victimele geloziei oarbe a lui Ludovic în noaptea de 17 spre 18 ianuarie 1256. Cel căruia îi era destinatată scrisoarea ce provocase această cumplită răzbunare, Henric I de Raugraf, fratele episcopului de Worms, Eberhard I, a murit în 1261 și a fost înmormântat în Mănăstirea cisterciană Rosenthal fondată de unchiul său, Eberhard al IV-lea de Eberstein.[8]

S-a scris că mai târziu Ludovic cel Strict și-a dat seama că bănuiala și decizia sa fusese neîntemeiate și ca penitență ar fi întemeiat Mănăstirea cisterciană Fürstenfeld (lângă localitatea Fürstenfeldbruck).

Totuși, investigații mai recente au pus crima într-o lumină diferită. Astfel, este posibil ca presupusa infidelitate să fi fost doar un pretext, motivele politice fiind cele decisive dintre care unul era relația de rudenie a Mariei de Brabant cu regele romano-german Willem, care a murit curând după Maria (pe 28 ianuarie).

 
Teatrul în aer liber (Mangoldfelsen)

Ducesa Maria de Brabant se află înmormântată în cripta Bisericii mănăstirii Sf. Cruce din Donauwörth unde există și un epitaf dedicat de prințul regent Luitpold al Bavariei și plăci comemorative dedicate doamnelor de onoare ale Mariei care au fost ucise atunci.[9]

În urmă cu câțiva ani pe scena teatrului de vară din Donauwörth o piesă de teatru a redat evenimentele tragice din jurul morții Mariei de Brabant în locul unde s-a aflat Castelul Mangoldstein.

Note modificare

  1. ^ a b „Maria de Brabant”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ a b Bayern, Herzogin Maria, CERL Thesaurus 
  3. ^ a b Maria von Brabant, Ökumenisches Heiligenlexikon 
  4. ^ a b Mary of Brabant, British Museum person-institution thesaurus[*][[British Museum person-institution thesaurus (176461 persons & institutions, not yet coreferenced)|​]] 
  5. ^ a b c d e f Kindred Britain 
  6. ^ Hans Rall, Marga Rall: Die Wittelsbacher. Von Otto I. bis Elisabeth I., Editura Tosa, Viena, 1994, ISBN: 9783850014854, p. 47.
  7. ^ 'Reichsstadt Regensburgische Chronik : Die wichtigsten und merkwürdigsten Begebenheiten, die sich in Regensburg und in der Nachbarschaft der Stadt seit Entstehung derselben bis auf unsere Zeiten zugetragen haben. 1' - Digitalisat | MDZ”. www.digitale-sammlungen.de. Accesat în . 
  8. ^ Köllner, Adolph; Andrea, Johann (), Geschichte der herrschaft Kirchheim-Boland und Stauf: Nach J.M. Kremer's und J. Andreä's manuscripten, zuverlässigen urkunden und andern hülfsmitteln bearbeitet durch Adolph Köllner ... (în germană), A. Stein, accesat în  
  9. ^ „Geschichte der Maria von Brabant, Freilichtbühne Donauwörth”. www.maria-von-brabant.de. Accesat în . 

Bibliografie modificare

  • Hans Rall, Marga Rall: Die Wittelsbacher. Von Otto I. bis Elisabeth I., Editura Tosa, Viena, 1994, ISBN: 9783850014854.
  • Johannes Traber: Maria von Brabant., în: Donauwörther Institutsblätter 1924 Heft 1, pp. 53–62 (versiune online)