Wikipedia

Marius Mioc

Sunt foarte puține articole (sau chiar niciunul) care se leagă de acesta.
Vă rugăm introduceți legături interne spre acest articol în articolele înrudite.

Marius Mioc (n. 23 iulie 1968, Timișoara) este un publicist român, participant la Revoluția din 1989 în Timișoara.[1][2] Mioc este autorul mai multor lucrări de documentare și popularizare a evenimentelor din decembrie 1989 și a unor materiale de opoziție față de măsurile de oprire a pandemiei de COVID-19.[3][4][5]

Marius Mioc
Date personale
Născut23 iulie 1968
Timișoara
NaționalitateRomânia
Ocupațieinginer, publicist
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Biografie modificare

A absolvit Facultatea de Mecanică din Timișoara în 1993. A lucrat ca inginer la Prompt S.A. între 1993-1995. Între 1996 și 2000 a lucrat la departamentul de finanțe al firmei Procter & Gamble Timișoara (Detergenți S.A.), inițial analist financiar, apoi contabil șef. Din 1999 a început activități economice pe cont propriu.[necesită citare]

Revoluția din 1989 modificare

Vezi și: Revoluția Română din 1989.

A fost prezent în mulțimea adunată în 16 decembrie 1989 în fața casei preotului László Tőkés și a participat la confruntările cu forțele de ordine din acea zonă. Ulterior, a îndemnat participanții la manifestație să continue demonstrația și în a doua zi, în 17 decembrie, plecând prin oraș pentru a anunța cât mai multă lume despre plănuirea reluării manifestațiilor. A fost reținut de forțele de ordine în noaptea de 16 spre 17 decembrie 1989[7]. A fost arestat și bătut peste tălpi, picioare, spate, mâini.[8][9][10]

Urmare a rolului jucat în instigarea și organizarea evenimentelor din decembrie 1989 de la Timișoara, autoritățile comuniste i-au întocmit dosar penal. Acest dosar a fost închis în iunie 1990 de către procurorul militar Samoilă Joarză cu rezoluție de ne-începere a urmăririi penale, ca urmare a abrogării art. 166 din Codul penal privind infracțiunea de propagandă împotriva orânduirii socialiste printr-un Decret al CFSN din ianuarie 1990.[11]

În anul 2004, Mioc a obținut în instanță plata unor daune morale și materiale de la fostul șef al Securității Timiș, Traian Sima, autor al ordinului de arestare a manifestanților de la revoluție.[12][13][14]

Activitate civică modificare

În 1990 s-a înscris în asociația "17 Decembrie" a răniților și familiilor îndoliate din revoluție din Timișoara.[15] Este inițiator al boicotării activității Comisiei Senatoriale de cercetare a evenimentelor din 1989 de către revoluționari din Timișoara.[16] În numele asociației „17 Decembrie” a cerut destituirea directorului SRI, Virgil Măgureanu, acuzându-l de falsificare a istoriei revoluției.[necesită citare]

Pandemia de COVID-19 modificare

Vezi și: Pandemia de COVID-19.

Începând cu martie 2020, a criticat măsurile de combatere a pandemiei de COVID-19 luate de autorități, contestând veridicitatea informațiilor oficiale provenite de la Organizația Mondială a Sănătății.[17] Mioc a tradus în limba română intervenții ale lui Sucharit Bhakdi, un fost redactor șef al Revistei Germane de Microbiologie Medicală și Igienă, discreditat datorită mesajelor conspiraționiste și antisemite.[1][5][18][19]

Publicații modificare

Autor unic modificare

  • Falsificatorii istoriei (Ed. Almanahul Banatului, 1994, reeditată la Ed. Marineasa în 1995)
  • Revoluția din Timișoara așa cum a fost (Ed. Brumar, 1997)
  • Revoluția din Timișoara și falsificatorii istoriei (Ed. Sedona, 1999)
  • Revoluția fără mistere. Începutul revoluției române: cazul László Tőkés (Ed. Almanahul Banatului, 2002)
  • The anticommunist Romanian Revolution (Ed. Marineasa, Timișoara, 2002; reeditată în 2004 și la editura Artpress, 2007)
  • Libertatea și politrucii (Ed. Mirton, 2003)
  • Curtea Supremă de Justiție - Procesele revoluției din Timișoara (1989), adunate și comentate de Marius Mioc (Ed. Artpress, Timișoara, 2004)
  • Revoluția din 1989 și minciunile din Jurnalul Național. Mitul agenturilor străine. Mitul Securității atotputernice (Ed. Marineasa, 2005)
  • Revoluția din 1989 pe scurt (Ed. Artpress, 2006)
  • La revolution roumaine de 1989 (Ed. Artpress, 2007)
  • Revoluția română, explicată pentru to(n)ți (Ed. Artpress, 2014)
  • Istoricii și revoluția din 1989. Minciuni, falsificări, manipulări (Ed. Partoș, 2019)
  • Revoluția de la Timișoara prin mărturii (Ed. Partoș, 2019)
  • Covid, minciuna veacului (Ed. Partoș, 2020)

Coautor modificare

  • O enigmă care împlinește 7 ani, Fundația Academia Civică, Biblioteca Sighet, 1997 (capitolul „Măsluirea istoriei revoluției”). Coordonatorul cărții – Romulus Rusan
  • Întrebări cu și fără răspuns, Editura Mirton 2001 (capitolul „Politicienii și revoluția din 1989”). Coordonatorul cărții – Iosif Costinaș
  • Revoluția română din 1989. Istorie și memorie, Editura Polirom, 2007. Coordonatorul cărții – Bogdan Murgescu
  • Procesul de la Timișoara, volumul IX, tipografia Partoș, 2010 (sub egida asociației Memorialul Revoluției); Coordonatorii cărții – Traian Orban și Gino Rado
  • Libertate te iubim, ori învingem, ori murim!, Editura Excelsior Art 2014 (carte a asociației „17 Decembrie” a răniților și familiilor îndoliate din revoluție; alți coautori: Corina Untilă și Angela Țintaru)

Note modificare

  1. ^ a b Mihai David - Cine este publicistul care a tradus în română clipul viral al microbiologului german Bhakdi: „E caraghioasă acuzația că fac propagandă Kremlinului“, Adevărul, 7 aprilie 2020
  2. ^ „Adriana Nedelea LA FIX | Revoluționarul Marius Mioc, arestat la Timișoara pe 16 decembrie 1989: "Acum avem alegeri libere! Trebuie să învățăm să le acceptăm ca metodă de guvernare a unei țări"”. Libertatea. . Accesat în . 
  3. ^ Vlad Stoicescu: „Legea recunoștinței, made in Romania: agenții represiunii ceaușiste au ajuns luptători remarcați” (3 iunie 2010). Evenimentul Zilei. Accesat la 7 iunie 2010.
  4. ^ Ștefan Both: „23 decembrie 1989. Lovitura de stat de la București a adus „teroriștii“ la Timișoara. Halucinanta poveste de la Poligrafie” Adevărul, 23 decembrie 2014, accesat 3 noiembrie 2015
  5. ^ a b Țîbrigan, Nicolae (). Peruca, Basarab, ed. „Stop fals coronavirus! Cei 12 apostoli ai dezinformarii despre coronavirus au ajuns si in Romania”. adevarul.ro. Accesat în . 
  6. ^ [Marius Mioc - Unul din huligani am fost eu, în "Expres Magazin nr. 27/1991]
  7. ^ "Planning the revolution", fragment dintr-un documentar al Televiziunii Române cu declarație filmată a lui Marius Mioc din 1991
  8. ^ "Revoluția după gratii", capitol în cartea sa "Revoluția din 1989, explicată pentru to(n)ți", editura Artpress 2014, în care povestește faptele sale din revoluție
  9. ^ Marius Mioc: “Am fost întins pe burtă și lovit cu bastonul pe spate, picioare și mâini”, 16 decembrie 2010, Ștefan Both, Adevărul
  10. ^ Liliana Iedu. „Marius Mioc, unul dintre primii arestați de la Timișoara. „A trebuit să stau în genunchi cu mâinile la ceafă. Daca nu stăteam în poziția corectă, primeam bătaie"”. Accesat în . 
  11. ^ Liliana Iedu - Revolutia de la Timisoara vazuta de dupa gratii! ‘Mancam bataie si stateam inghesuiti cate 2-3 intr-un pat, in puscarie’. Marturii ale unui student arestat de Militie acum 25 de ani, in Decembrie 1989, Opinia Timișoarei, 19 decembrie 2014
  12. ^ „Fostul șef al Securității Timiș: "Nu se va afla niciodată adevărul de la Revoluție!"” (în engleză). adevarul.ro. Accesat în . 
  13. ^ „Fostul șef al Securității Timiș trebuie să dea o treime din pensie revoluționarului Marius Mioc” (în engleză). adevarul.ro. Accesat în . 
  14. ^ „Cum își vărsau ura cei mai feroce șefi ai Securității lui Ceaușescu”. www.historia.ro. Accesat în . 
  15. ^ „Lista răniților din decembrie 1989”. Asociatia 17 Decembrie 1989 Timisoara. . Accesat în . 
  16. ^ Marius Mioc - Boicotarea comisiei senatoriale „decembrie 1989” de către Asociația „17 Decembrie”. Expunere de motive, articol în ziarul "Timișoara" din 9 decembrie 1993
  17. ^ Lia Lucia Epure - Interviu incendiar cu scriitorul Marius Mioc, revoluționar autentic al anului 1989, despre „puterea” COVID, Ziua de Vest, 15 aprilie 2020
  18. ^ Funke, Daniel. „Fact check: COVID-19 vaccines don't cause death, won't decimate world's population” (în engleză). USA TODAY. Accesat în . 
  19. ^ „Bhakdis Brief an die Kanzlerin – Was ist dran an seinen Fragen?” (în germană). BR24. . Accesat în . 

Legături externe modificare

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Marius_Mioc&oldid=15535129