Marius Nasta
| Tonul acestui articol sau al acestei secțiuni este nepotrivit pentru o enciclopedie. Puteți contribui la îmbunătățirea lui sau sugera modificările necesare în pagina de discuție. |
| Acest articol sau această secțiune nu este în formatul standard. Ștergeți eticheta la încheierea standardizării. Acest articol a fost etichetat în aprilie 2018 |
| Marius Nasta | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut |  București, România |
| Decedat | (74 de ani) București, România |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | medic |
| Limbi vorbite | limba română |
| Activitate | |
| Alma Mater | Universitatea din București Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” din București |
Modifică date / text  | |
Marius Nasta (n. , București, România – d. , București, România) a fost un medic și membru titular al Academiei Române, din 1955.[1]
Biografie
modificareNasta și-a început cariera de medic pe frontul Primului Război Mondial în lupta cu holera. Mentorul și maestrul său a fost profesorul Ion Cantacuzino, conlucrarea cu acesta fiind „evenimentul cel mai important și hotărâtor al vieții sale,” îndrumându-i pașii pe calea cercetării.
Marius Nasta a mai condus secția de tuberculoză a Institutului Dr. I. Cantacuzino din 1927 și până în 1945[2].
În 1949 Marius Nasta, a înființat în cadrul vechiului Spital Filaret Institutul de Ftiziologie din București, pe care l-a condus ca prim director. Institutul avea două filiale: la Cluj, condusă de profesorul Leon Daniello, și la Iași, condusă de profesorul Nicolae Bumbăcescu. Institutul și-a concentrat activitatea în îngrijire bolnavilor de tuberculoză precum și în cercetarea în domeniul ftiziologiei. Marius Nasta s-a consacrat îngrijirii bolnavilor, cercetării medicale și învățământului. Până la sfârșitul vieții sale s-a dedicat luptei împotriva flagelului tuberculozei. Motivația acestei preocupări o putem afla din primele cuvinte ale tezei sale pentru obținerea titlului de docent: „Poate nici una dintre bolile care au format obiectul medicinei nu au pus la mai grea încercare mintea omenească decât tuberculoza”.
Importanța muncii lui Marius Nasta
modificareMarius Nasta, prin personalitatea sa copleșitoare, prin altitudinea culturii sale și prin formarea sa de medic dedicat dar și de cercetător, a dat un imbold neîntâlnit anterior luptei antituberculoase în România[3], deschizând totodată și calea dezvoltării pneumologiei. A inițiat desfășurarea periodică a Sesiunilor Științifice ale Institutului, dedicate popularizării cercetării în domeniul ftiziologiei, începând din 1955, când afirma:
„Tot mai mult, ftiziologii, prin perfecționarea și îmbogățirea mijloacelor diagnostice și terapeutice de care dispun, sunt chemați a rezolva probleme de patologie pulmonară netuberculoasă. Contribuția lor în acest domeniu, cuprinzând supurațiile pulmonare, micozele, chistul hidatic, cancerul bronhopulmonar ca și patologia netuberculoasă a bronhiilor”.
A impulsionat apariția a două publicații proprii ale Institutului de Ftiziologie: „Cercetări de Ftiziologie” (din 1950) și „Buletin Informativ” (din 1962), primite cu larg interes de specialiști, ele conținând cunoștințe practice de care au nevoie medicii din rețeaua sanitară în lupta tuberculozei și a bolilor pulmonare netuberculoase, cu apariție constantă până în 1989. Marius Nasta a fost primul redactor-șef al revistei „Ftiziologia”, considerată „mesager al Societății de Pneumoftiziologie” și care și-a continuat neîncetat apariția până în prezent, schimbându-și doar numele în „Pneumoftiziologia” (în 1991) și apoi „Pneumologia” (din 1999).
Note
modificare- ^ Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – N
- ^ Petrișor, Claudiu (). „Marius Nasta. Cine a fost Marius Nasta? Totul despre Marius Nasta”. 🧠 Shtiu.ro. Accesat în .
- ^ Secrete, Dosare (). „Marius Nasta: credința unui medic nobil” (în engleză). Dosare Secrete. Accesat în .
Legături externe
modificare
- Cavalerul condamnat de comunisti, 18 octombrie 2004, Steluta Indrei, Jurnalul Național