La Marseillaise

imnul național al Franței
(Redirecționat de la Marseilleza)

La Marseillaise

Rouget de Lisle, compozitorul Marseillaisei, o cântă pentru prima oară în casa lui Dietrich, primarul din Strasbourg
Imn Național alFranţa Franța
VersuriClaude Joseph Rouget de Lisle, 1792
MuzicaClaude Joseph Rouget de Lisle, 1792
Adoptat1795
Probă muzică

La Marseillaise este imnul național al Republicii Franceze.

La Marseillaise (1907)

La Marseillaise a fost compusă (text inițial și muzică) de Rouget de Lisle, la Strasbourg, în noaptea de 25 / 26 aprilie 1792, după declararea războiului cu Austria. Titlul inițial a fost Chant de guerre pour l'armée du Rhin („Cântecul de război al armatei de pe Rin”).[1]

La 30 iulie 1792, melodia a fost cântată de soldații republicani din Marsilia la intrarea lor în Paris, de acolo provenind numele La Marseillaise.

La 14 iulie 1795, în mod oficial, La Marseillaise a devenit imnul național al Franței.

În timpul Primului Imperiu și al Restaurației, La Marseillaise a fost interzisă, fiind introdusă din nou ca imn național la scurt timp după Revoluția din iulie 1830.[2] În timpul celui de-al Doilea Imperiu Francez La Marseillaise nu a mai fost imn național, dar a recăpătat acest statut în timpul celei de-a Treia Republici, mai exact la 14 februarie 1879[3].

În anul 1944, Ministrul Educației francez a recomandat cântarea imnului în școli, lucru care astăzi nu mai este practicat. Constituțiile celei de-a Patra Republici (1946) și a celei de-a Cincea Republici (1958) au păstrat La Marseillaise ca imn național (articolul 2 al Constituției Franceze din 1958).

La 24 ianuarie 2003, în cadrul unei legi a „siguranței interne”, un amendament a introdus delictul de „ultraj la drapelul tricolor și la imnul național, La Marseillaise”.

Textul original

modificare
 
Rouget de Lisle cântă pentru prima dată La Marseillaise la Strasbourg
 
Partitură din secolul XIX.
 
La Marseillaise, altorelief de pe Arcul de Triumf din Paris, de François Rude

Textul original în limba franceză este următorul (versiunea „oficială”[4]):

Allons enfants de la Patrie,
Le jour de gloire est arrivé!
Contre nous de la tyrannie
L'étendard sanglant est levé,
L'étendard sanglant est levé.
Entendez-vous dans nos campagnes
Mugir ces féroces soldats?
Ils viennent jusque dans vos bras
Égorger vos fils et vos compagnes.

Refrain:

Aux armes citoyens,
Formez vos bataillons,
Marchons! Marchons!
Qu'un sang impur
Abreuve nos sillons!

Que veut cette horde d'esclaves
De traîtres, de rois conjurés?
Pour qui ces ignobles entraves
Ces fers dès longtemps préparés?
Ces fers dès longtemps préparés?
Français, pour nous, ah! quel outrage
Quel transport il doit exciter!
C'est nous qu'on ose méditer
De rendre à l'antique esclavage!

(Refrain)

Quoi! Des cohortes étrangères
Feraient la loi dans nos foyers!
Quoi! Ces phalanges mercenaires
Terrasseraient nos fiers guerriers!
Terrasseraient nos fiers guerriers!
Grand Dieu! Par des mains enchaînées
Nos fronts, sous le joug, se ploieraient.
De vils despotes deviendraient
Les maîtres de nos destinées!

(Refrain)

Tremblez tyrans, et vous perfides
L'opprobe de tous les partis,
Tremblez! vos projets parricides
Vont enfin recevoir leur prix!
Vont enfin recevoir leur prix!
Tout est soldat pour vous combattre.
S'ils tombent nos jeunes héros,
La terre en produit de nouveaux,
Contre vous, tous prêts à se battre!

(Refrain)

Français en guerriers magnanimes
Portez ou retenez vos coups!
Épargnez ces tristes victimes,
A regrets s'armant contre nous!
A regrets s'armant contre nous!
Mais ce despote sanguinaire
Mais les complices de Bouillé
Tous les tigres qui sans pitié
Déchirent le sein de leur mère!

(Refrain)

Amour Sacré de la Patrie,
Conduis, soutiens nos bras vengeurs
Liberté, Liberté chérie
Combats avec tes défenseurs!
Combats avec tes défenseurs!
Sous nos drapeaux, que la victoire
Accoure à tes mâles accents,
Que tes ennemis expirants
Voient ton triomphe et nous, notre gloire!

(Refrain)

Nous entrerons dans la carrière
Quand nos aînés n'y seront plus,
Nous y trouverons leur poussière
Et la trace de leur vertus!
Et la trace de leur vertus!
Bien moins jaloux de leur survivre
Que de partager leur cercueil,
Nous aurons le sublime orgueil
De les venger ou de les suivre.

(Refrain)

O variantă de traducere în limba română

modificare

Înainte, copii ai patriei!
Glorioasa zi a sosit!
Împotriva noastră, al tiraniei
Însângerat stindard s-a înălțat,
Însângerat stindard s-a înălțat.
Prin câmpiile noastre auziți
răcnetele nemiloșilor ostași?
Vin până la voi în brațe
Să vă gâtuie fiii și soațele.

Refren:

La arme, cetățeni,
Organizați batalioanele,
Înainte! Înainte!
Fie ca sângele lor spurcat
Să ne îngrașe brazdele!

Ce vrea această hoardă de robi,
de trădători și regi conspiratori?
Pentru cine-s aceste lanțuri infame
Aceste fiare pregătite din vreme?
Aceste fiare pregătite din vreme?
Francezi, pentru noi! Vai, ce jignire,
Ce simțăminte trebuie să stârnească!
Pe noi îndrăznesc să plănuiască
Să ne readucă în străvechea robie!

(Refren)

Doar nu veți vrea ca străinele cohorte
Să facă legea în căminele noastre!
Doar nu veți îngădui ca oștile de lefegii
Să-i ucidă pe mândrii noștri luptători!
Să-i ucidă pe mândrii noștri luptători!
Dumnezeule mare! De mâini înlănțuite
Frunțile noastre sub jug s-ar pleca.
Despoți mârșavi ar deveni
Stăpâni ai destinelor noastre!

(Refren)

Tremurați, voi tirani, precum și voi, viclenii,
Disprețuiți de toți
Tremurați! intențiile voastre paricide
În cele din urmă-și vor primi răsplata!
În cele din urmă-și vor primi răsplata!
Toți sunt soldați, pentru a vă înfrunta.
Și de tinerii noștri eroi vor cădea
Pământul va zămisli alții
Gata să lupte împotriva voastră!

(Refren)

Francezi, ca războinici milostivi ce sunteți
Loviți sau vă-nfrânați loviturile!
Cruțați acele triste victime
Care silite-au fost să ridice arma asupra noastră!
Care silite-au fost să ridice arma asupra noastră!
Dar pentru acel despot însetat de sânge,
Dar pentru părtașii lui Bouillé,
Fiți toți ca tigrii care, fără milă,
Hăcuiesc sânul mumei lor!

(Refren)

Sfântă iubire de Patrie,
Condu și îmbărbătează brațele noastre răzbunătoare.
Libertate, scumpă Libertate!
Luptă alături de apărătorii tăi!
Luptă alături de apărătorii tăi!
Fie ca sub drapelele noastre, victoria
Să vină în grabă la chemarea bărbătească,
Ca dușmanii tăi, în ceasul morții,
Să-ți vadă triumful, iar noi, a noastră glorie!

(Refren)

Vom păși pe calea vieții noastre
Când bătrânii noștri n-or mai fi,
Și pe acea cale le vom găsi pulberea
Și urma virtuților lor!
Și urma virtuților lor!
Mai bine să împărțim cu ei sicriul
Decât să le supraviețuim,
Vom avea sublima mândrie
De a-i răzbuna sau de a-i urma.

(Refren)



Referințe

modificare
  1. ^ Jules Michelet, Istoria Revoluției, traducere de Angela Cismaș, Editura Minerva, București, 1973, pp. 197-200.
  2. ^ „Modern History Sourcebook: La Marseillaise, 1792”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ Frédéric Robert, La Marseillaise, Nouvelles Éditions du Pavillon, Paris, 1989, p. 94
  4. ^ Présidence de la République: La Marseillaise

Bibliografie

modificare

Legături externe

modificare