Maternitate (pictură de Nicolae Grigorescu)
- Acest articol dezvoltă secțiunea Opera a articolului principal Nicolae Grigorescu.
| Maternitate | |
 Maternitate - pictură de Nicolae Grigorescu | |
| Descriere generală | |
|---|---|
| Artist | Nicolae Grigorescu  |
| Datare | |
| Materiale | pânză[*] |
| Gen | artă de gen |
| Dimensiuni | 307 cm×395 cm |
| Amplasare | Muzeul Zambaccian , București |
| Colecție | Muzeul Zambaccian[1] |
| Curent artistic | Școala de la Barbizon |
Modifică date / text  | |
| ||||
 |
| |||
| Capodopere | Cronologie | |||
 |
| |||
| Familie | Începuturi | |||
 |
| |||
| Studii | 1870-1877 | |||
| Modifică text |
||||
Maternitate este o pictură realizată de artistul român Nicolae Grigorescu. Lucrarea a fost semnată de către pictor dar nu a fost datată. Critica de specialitate a stabilit anul în care a fost creată - 1867, an în care artistul a revenit pentru o scurtă perioadă de timp în România de la Barbizon.[2] Tabloul înfățișează interiorul sărăcios al unei case țărănești unde o mamă își veghează copilul adormit. Această tematică a mai fost reluată de Nicolae Grigorescu în tabloul realizat în anul 1870 intitulat Vatra de la Rucăr.
Descrierea lucrării
modificareTabloul înfățișează interiorul sărăcios al unei case țărănești unde o mamă își veghează copilul adormit.[3] Această tematică a mai fost reluată de Nicolae Grigorescu în tabloul realizat în anul 1870 intitulat Vatra de la Rucăr.[3] Și aceasta din urmă a fost tratată cu aceeași emoție lăuntrică ca și Maternitate.[3] Cele două pânze își au obârșia în amintirile pe care Nicolae le avea din copilărie.[3] Se poate vedea venerația pe care pictorul o avea pentru propria-i mamă care rămasă fără sprijinul soțului a fost nevoită să-și crească singură copii.[3]
În toată opera care a lăsat-o posterității, Nicolae Grigorescu nu a reușit să facă folosind mijoace atât de sobre o expresie mai interiorizată și mai concentrată ca în această lucrare.[3] A folosit magia luminii și a umbrelor care țes o atmosferă delicată de poezie ce trezește vibrații multiple și rezonanțe ample.[3] Ea este o pictură care se adresează nu numai sufletului ci și ochiului.[3]
Despre o pictură intitulată Maternitate a vorbit și Alexandru Vlahuță,[4] care a descris-o ca o scenă de interior în care o mamă își adoarme copilul în fața unei vetre.[2] În opinia lui George Oprescu, precizările lui Vlahuță ar fi fost eronate referitor la titlu, probabil el se referea la Vatra de la Rucăr datată în anul 1870.[2] Oprescu a stabilit evaluarea datării pânzei Maternitate în anul 1867.[2] Imaginea evocată este una a sărăciei, transpusă cu mare gravitate într-un interior unde mama șade pe jos, direct pe pământ și nu pe scânduri.[2] Descrierea interiorului a beneficiat de tușe largi și precise, tușe care au în sine o putere de sinteză impresionantă.[5]
Lucrarea a fost catalogată de George Oprescu ca fiind de fapt o schiță în care sunt figurate observațiile multiple ale artistului despre un subiect atât de sensibil.[5] Se poate simți sentimentul de reculegere umană și de mare simpatie cu care a fost înfățișată scena.[5] Privind această capodoperă grigoresciană, nu se poate ca spectatorului avizat să nu-i treacă prin minte feluritele pânze create de mari maeștri europeni în care mamele își adorm copii cu același sentiment înduioșător și în același mediu sărăcăcios.[5]
Referințe
modificare- ^ Sursa: www.cimec.ro - Muzeul Zambaccian 1947 - Donația lui Krikor Zambaccian, pag. 41 (PDF)
- ^ a b c d e George Oprescu Vol. I... pag. 148
- ^ a b c d e f g h Mircea Popescu... pag.14
- ^ Alexandru Vlahuță... pag. 48. Tabloul a fost pe simezele expoziției din anul 1900 și a fost reprodus în Catalogul nr. 54 și în Calendarul Minervei, 10 (1908), pag. 262 sub același titlu.
- ^ a b c d George Oprescu Vol. I... pag. 149
Bibliografie
modificare- Alexandru Vlahuță: Pictorul Nicolae Grigorescu, București, 1910
- Virgil Cioflec: Grigorescu, Editura Cultura Națională, București, 1925
- George Oprescu: Nicolae Grigorescu, 2 vol. București, 1961-1962
- Grigorescu - Album comemorativ la 100 de ani de la decesul lui artistului, editat de Muzeul Național de Artă al României cu ocazia expoziției retrospective „Grigorescu pictor al naturii” desfășurată la Galeria de Artă Românească Modernă a muzeului, texte de Mariana Vida și Monica Enache, coordonator Rodica Matei, București, 25 octombrie 2007
- Mircea Popescu: N. Grigorescu, seria Arta pentru toți, Editura Meridiane, București, 1962
Legături externe
modificare
- fr Alexandru Vlahuță: N. I. Grigoresco : Sa vie et son oeuvre[nefuncțională] - Editură Bucarest: Imprimerie Socec & C-ie, Société Anonyme, 1911 - în www.digibuc.ro, accesat 11 mai 2017
- ro George Oprescu: Grigorescu și Franța: Studiu asupra formației spirituale și artistice a maestrului[nefuncțională] - Editura Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, Imprimeria Națională București, 1946 - în www.digibuc.ro, accesat 11 mai 2017
- ro George Oprescu: Franța văzută de pictori români - ALBUM[nefuncțională] - Editura Casei Școalelor, București, 1946 - în www.digibuc.ro, accesat 11 mai 2017