Max von Laue

Max von Laue
Max von Laue (1879 - 1960)
Date personale
Născut	9 octombrie 1879 Pfaffendorf, Germania
Decedat	24 aprilie 1960 Berlin Germania
Înmormântat	Stadtfriedhof Göttingen[*]
Copii	Theodore Hermann Von Laue[*]
Naționalitate	german
Cetățenie	Germania
Ocupație	fizician profesor universitar
Activitate
Rezidență	Germania
Domeniu	fizician
Instituție	Universitatea din Zürich Universitatea din Frankfurt Universitatea din Berlin Institutul Max Planck
Alma Mater	Universitatea Georg-August din Göttingen Universitatea Ludwig Maximilian din München Universitatea Humboldt din Berlin
Organizații	Universitatea Ludwig Maximilian din München Universitatea Humboldt din Berlin
Conducător de doctorat	Max Planck
Doctoranzi	Fritz London Leó Szilárd Max Kohler Erna Weber
Cunoscut pentru	difracția razelor X
Premii	Premiul Nobel pentru Fizică 1914

Max Theodor Felix von Laue (n. 9 octombrie 1879, Pfaffendorf, lângă Koblenz — d. 24 aprilie 1960, Berlin) a fost fizician german, profesor universitar la Berlin și Göttingen, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1914.

Cuprins

Motivația juriului NobelModificare

"pentru descoperirea difracției razelor X în cristale."

ViațaModificare

Max von Laue a fost elev al lui Max Planck. În anul 1931 a formulat teoria dinamică a interferențelor, datorată reticulelor tridimensionale ("Unde ale materiei și interferențele lor"). A avut contribuții în optică, în istoria fizicii : a propus o metodă de cercetare cu ajutorul căreia a fost descoperită în 1912 difracția radiaților X pe cristale.

Max von Laue a scris lucrări privind supraconductibilitatea, teoria relativității, teoria cuantică, fizica atomică și istoria fizicii.

OperaModificare

• "Teoria relativității"
• "Tabloul fizic al lumii"

Legături externeModificare

• en Biografie Nobel