Mihai Bucovală
Mihai Bucovală | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 3 iunie 1939 Gargalâc, Bulgaria |
Decedat | 8 ianuarie 2000 Constanța, România |
Cetățenie | România[1] |
Ocupație | arheolog |
Limbi vorbite | limba română[2] limba germană[3] |
Activitate | |
Educație | Liceul „Mircea cel Bătrân” Constanța Facultatea de Istorie, Universitatea din București |
Modifică date / text |
Mihai Bucovală (n. 3 iunie 1939, Gargalâc, Bulgaria[4] - d. 8 ianuarie 2000, Constanța, România[5] ) a fost un arheolog, specializat domeniul cercetării produselor de sticlă din antichitate, mai exact în materialul vitric roman. De asemenea, a adus contribuții referitoare la arheologia orașului Tomis în epoca elenistică și romană timpurie.[6]
Familia
modificareMihai Bucovală a fost cel de-al patrulea copil al familiei lui Ion Bucovală, un țăran colonist stabilit în Gargalâc, Bulgaria. Prin schimbul de populație din anul 1940, întreaga familie s-a stabilit la Constanța.[7]
Studii
modificareÎn Constanța, a urmat cursurile claselor primare și gimnaziale între anii 1946-1953 și apoi liceale, în cadrul Liceului „Mircea cel Bătrân” din Constanța. Între anii 1958-1963 a fost student al Facultății de Istorie din Universitatea București, în cadrul căreia a optat pentru specializarea „istorie veche și arheologie”, în timpul studiilor acesta făcându-și practica pe șantierele arheologice de la Histria și de la Păcuiul lui Soare.[8]
În anul 1968 se înscrie la studiile doctorale, la Facultatea de Istorie și Filosofie din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. A elaborat teza „Sticla de epocă romană în România”, avându-l coordonator pe academicianul Constantin Daicoviciu, susținută la 2 iunie 1977.[9]
Viața și Activitatea
modificareDupă terminarea facultății, Mihai Bucovală a fost repartizat la Muzeul de Arheologie din Constanța, ocupând postul de îndrumător și muzeograf din anul 1963 până în anul 1967. Din anul 1967 până în anul 2000 a fost șef de secție la aceeași instituție. În același timp, a fost și membru activ al Asociației Internaționale pentru Studiul Sticlei Antice din Liege, dar și al Societății de Studii Clasice.[10] A participat la cercetări arheologice, unele cu caracter de „salvare”, atât la Tomis, cât și la Mangalia, Capidava, Hârșova, Ostrov, Păcuiul lui Soare, Corbul de Jos sau Ovidiu.[11] A fost responsabil de șantierul arheologic Ovidiu-quadriburgium între anii 1979-1999.[12]
A beneficiat de burse pentru efectuarea unor stagii de specialitate la: Ravenna (1972), Salonic (1974), Frankfurt am Main (1989). A participat la Congrese de specialitate organizate în: Franța (1971), Belgia (1973), Anglia (1979), Austria (1986) și Germania (1973 și 1988).[13] Mihai Bucovală rămâne până în prezent unul dintre cei mai buni cunoscători ai sticlei antice de pe teritoriul României.
Lucrări Publicate
modificareCărți:[14]
- Necropole elenistice la Tomis, București, 1967.
- Vase antice de sticlă la Tomis, București, 1968.
Studii și articole publicate în străinătate:[15]
- Découvertes arhéologiques recentes de verre en Roumnanie, în „Bulletin de l'Association Internaționale pour l'Historie du Verre" (AIHV), nr. 8, Liege, 1978.
- Pieces romaines d'importation sur littoral ouest-pontique, în „Annales du 8-e Congres de l' AIHV", Liege, 1980.
- Découvertes archéologiques récentes de vere en Roumanie, în „Bulletin de I' AIHV", nr. 9, Liege, 1983.
- Roman Glass Vessels discovered in Dobroudja, în „Journal of Glass Studies", vol. 26, The Corning Museum of Glass, New York, 1984.
- Römische Bronze figuren aus der Sammlung des Museum für Nationalgeschichte und Archäologie in Konstantza, în „Griechisch und römische Statuetten und Großbronzen", Viena, 1988.
- Résultats des recherches des casques militaires a masques en bronze découvertes dans la région du Bas-Danube, în „Abteilung fur Provinzialrömische Archäologie der Albert-Ludwigs Universität Freiburg", Freiburg im Bresgau, 1988.
Lucrări de popularizare:[16]
- Edificiul roman cu mozaic din Tomis, București, 1974 și 1990 (cu versiuni în limbi de circulație internațională).
- Histria, București, 1974 și 1990 (cu versiuni în limbi de circulație internațională).
- Orașul antic Troesmis, în „File din istorie unui vechi ținut românesc", I, Constanța, 1975, p. 119-135.
Note
modificare- ^ Arheologi.ro, accesat în
- ^ CONOR.SI[*] Verificați valoarea
|titlelink=
(ajutor) - ^ Czech National Authority Database, accesat în
- ^ Ștefan Ștefănescu, Enciclopedia Istoriografiei Românești, Editura științifică și enciclopedică, București, 1978, p. 74.
- ^ Arheolog Bucovală Mihai - ARHEOLOGI, ARHEOLOGI
- ^ Ștefan Ștefănescu, Enciclopedia Istoriografiei Românești, Editura științifică și enciclopedică, București, 1978, p. 74.
- ^ Zaharia Covacef, Mihai Bucovală (1939-2000), Pontica XXXII, 1999, p. 373.
- ^ Zaharia Covacef, Mihai Bucovală (1939-2000), Pontica XXXII, 1999, p. 373.
- ^ Zaharia Covacef, Mihai Bucovală (1939-2000), Pontica XXXII, 1999, p. 374.
- ^ Zaharia Covacef, Mihai Bucovală (1939-2000), Pontica XXXII, 1999, p. 373.
- ^ Zaharia Covacef, Mihai Bucovală (1939-2000), Pontica XXXII, 1999, pp. 373-374.
- ^ Zaharia Covacef, Mihai Bucovală (1939-2000), Pontica XXXII, 1999, p. 374.
- ^ Zaharia Covacef, Mihai Bucovală (1939-2000), Pontica XXXII, 1999, p. 374.
- ^ Arheolog Bucovală Mihai - ARHEOLOGI, ARHEOLOGI
- ^ Arheolog Bucovală Mihai - ARHEOLOGI, ARHEOLOGI
- ^ Arheolog Bucovală Mihai - ARHEOLOGI, ARHEOLOGI
Bibliografie
modificare- Covacef, Zaharia, Mihai Bucovală (1939-2000), în Pontica XXXII, 1999.
- Ștefănescu, Ștefan, Enciclopedia Istoriografiei Românești, Editura științifică și enciclopedică, București, 1978.
- https://www.arheologi.ro/arheolog/bucovala-mihai/ accesat în data de 05.06.2023.