Mihai Szilágyi
regent al Regatului Ungariei
voievod al Transilvaniei

Mihai Szilágyi, conte de Horogszeg
Date personale
Născutc. 1400
Decedat1460
Istanbul
Cauza decesuluidecapitare Modificați la Wikidata
PărințiLászló Szilágyi de Horogszeg
Katalin Bellyéni
Frați și suroriErzsébet Szilágyi
Szilágyi Osvát[*][[Szilágyi Osvát (Hungarian nobleman, member of the House of Szilágyi)|​]] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuMargit Báthory
Ocupațieconducător militar Modificați la Wikidata
Activitate
Apartenență nobiliară
Titluriconte
Perpetual Count of Beszterce[*][[Perpetual Count of Beszterce (the first hereditary noble title created in the Kingdom of Hungary.)|​]]
Familie nobiliarăFamilia Szilágyi
banovi Hrvatske[*][[banovi Hrvatske (historical title of rulers and viceroys in Croatian history)|​]] Modificați la Wikidata
Semnătură

Mihai Szilágyi (în maghiară Szilágyi Mihály) (n. c. 1400 – d. 1460, Istanbul) a fost guvernator al Regatului Ungariei în 1458, voievod al Transilvaniei, conte de Horogszeg și comandant de armată.

Biografia

modificare

Sora lui Mihai, Elisabeta Silaghi (Erzsébet Szilágyi), a devenit soția lui Ioan de Hunedoara. Mihai a luptat alături de cumnatul său Ioan de Hunedoara în multe bătălii împotriva turcilor, între care și bătălia de la Varna, bătălia de la Kosovo (1448), iar în 1456 la bătălia de la Belgrad. În 1458 a fost regent al Ungariei. În anul 1460 a fost voievod al Transilvaniei.

La 23 noiembrie 1457, regele Ungariei Ladislau al V-lea a decedat, iar anul următor 1458 Silaghi a fost ales ca regent al Regatului Ungariei până la urcarea pe tron a nepotului său, Matia Corvin. Silaghi l-a salvat pe tânărul de 16 ani Matia din temnițele familiei Garai de la Buda, și a mutat rămășițele lui Ioan Huniade de la Belgrad în Catedrala Sf. Mihail din Alba Iulia, unde a fost înmormântat alături de tatăl său. Matia i-a fost recunoscător lui Silaghi, și l-a numit comite de Bistrița.

Aliat cu voievodul Țării Românești, Vlad Țepeș, împotriva turcilor, Mihai Szilágyi a fost capturat de turci în 1460, în timp ce traversa Bulgaria. Oamenii săi au fost uciși prin tortură, iar Szilágyi însuși a murit tăiat în două cu fierăstrăul.[1]

Referințe

modificare
  1. ^ Radu R. Florescu, Raymond T. McNally, Dracula: Prince of many faces - His life and his times p. 130