Milada Horáková
| Milada Horáková | |
.jpg) | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Milada Králová  |
| Născută | [6][7][8][9][10] Vinohrady(d), Regatul Boemiei, Austro-Ungaria[4][5] |
| Decedată | (48 de ani)[6][8] Nusle(d), Cehoslovacia |
| Înmormântată | cimitirul Vyšehrad[*][11] Ďáblický hřbitov[*][12] |
| Cauza decesului | pedeapsa cu moartea (spânzurare) |
| Căsătorită cu | Bohuslav Horák[*] (din )[13] |
| Cetățenie |  Cehoslovacia[9][7] |
| Religie | Českobratrská církev evangelická[*][4][14] |
| Ocupație | politiciană jurist |
| Limbi vorbite | limba cehă[15][16] |
| Parlamentar în Constituent National Assembly[*] | |
| În funcție – [1] | |
| În funcție – [2] | |
| Premii | Řád Tomáše Garrigua Masaryka I. třídy[*] () účastník odboje a odporu proti komunismu[*] Ordinul Dublei Cruci Albe în grad de mare cruce[*] de la Zuzana Čaputová, președinte al Slovaciei () Čestné občanství hlavního města Prahy[*] |
| Partid politic | ČSNS[3][*] |
| Alma mater | Právnická fakulta Univerzity Karlovy[*][4][5] |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Milada Horáková (25 decembrie 1901, Praga – 27 iunie 1950, Praga) a fost o politiciană cehă executată de comuniști în urma acuzațiilor de conspirație și trădare.
Biografie
modificareMilada Horáková s-a născut sub numele de Milada Králová la Praga. A studiat dreptul la Universitatea Carolină și a absolvit în 1926. A lucrat apoi în Consiliul Municipal din Praga. În anul în care a absolvit studiile universitare, ea a intrat în Partidul Național-Socialist Cehoslovac, care a fost un adversar puternic al naziștilor, în ciuda asemănărilor de nume cu nazism, care este prescurtarea pentru Național-Socialism sau, în germană Nationalsozialismus.[necesită citare]
După ocuparea Cehoslovaciei de către germani în 1939, Horáková s-a alăturat mișcării de rezistență, dar a fost arestată de Gestapo în 1940. Ea a fost inițial condamnată la moarte, dar mai târziu, sentința a fost comutată în cea de închisoare pe viață. A fost trimisă în lagărul de concentrare Terezín și apoi în diferite închisori din Germania.[17]
După eliberare, în mai 1945, Horáková a revenit la Praga și s-a alăturat Partidului Social Democrat. În 1946 a fost aleasă membru al Adunării Naționale Constituante a Cehoslovaciei, dar a demisionat după lovitura de stat comunistă din februarie 1948. Prietenii ei i-au cerut să părăsească Cehoslovacia, dar ea a rămas în țară și a continuat să fie activă pe plan politic.[18]
În 27 septembrie 1949 a fost arestată. Ea a fost în cele din urmă acuzată că ar fi organizatoarea unui presupus complot de răsturnare a regimului comunist.[19] StB, poliția secretă cehoslovacă infamă pentru metodele de interogare brutale, a încercat să o despartă de grupul de presupuși complotiști și să o forțeze să mărturisească trădarea și conspirația, folosind atât tortură fizică, cât și pe cea psihologică.
Procesul Horákovei și a doisprezece dintre colegii ei a început pe 31 mai 1950. Acesta a fost destinat să fie un proces spectacol, precum cele din timpul Marilor Epurări Sovietice din anii 1930. A fost difuzat la radio și chiar supravegheat de către consilierii sovietici. Procurorii statului au fost dr. Josef Urválek și Ludmila Brožová-Polednová, printre alții.[18] Procesul a avut un scenariu pe care toți cei implicați trebuiau să-l urmeze, dar în mai multe rânduri atât procurorii, cât și inculpații au reușit să-și expună sentimentele adevărate.[20] Horáková a rămas fermă și s-a apărat pe sine, precum și idealurile ei, chiar dacă știa că acest lucru i-ar putea înrăutăți condițiile și rezultatul final.
Milada Horáková a fost condamnată la moarte, împreună cu trei coinculpați, pe 8 iunie 1950. Multe personalități proeminente din Occident, mai ales Albert Einstein, Winston Churchill și Eleanor Roosevelt, au semnat o petiție pentru salvarea vieții sale, dar sentința a fost confirmată și a fost executată în închisoarea Pankrác pe 27 iunie 1950 printr-o ștrangulare în mod intenționat lentă[formulare evazivă][necesită citare] și deosebit de chinuitoare, care, potrivit istoricilor[cine?] a durat 15 minute.[21] Ea avea vârsta de 48 de ani.
În 2005, înregistrarea originală, necenzurată, a procesului a fost găsită de către regizorul Martin Vadas.
I-a supraviețuit fiica sa, Jana (Yana).[22]
Alți inculpați
modificare
- Jan Buchal (1913-1950), ofițer de Securitate a Statului (executat)
- Vojtěch Dundr (1879-1957), fost secretar al Partidului Social Democrat Cehoslovac (15 ani)
- dr. Jiří Hejda (1895-1985), fost proprietar de fabrică (închisoare pe viață)
- dr. Bedřich Hostička (1914-1996), secretar al Partidului Poporului Cehoslovac (28 de ani)
- Záviš Kalandra (1902-1950), jurnalist (executat)
- Antonie Kleinerová (1901-1996), fost membru al Parlamentului din partea Partidului Național-Socialist Cehoslovac (închisoare pe viață)
- dr. Jiří Křížek (1895-1970), avocat (22 de ani)
- dr. Josef Nestával (1900-1976), administrator (închisoare pe viață)
- dr. Oldřich Pecl (1903-1950), fost proprietar de mină (executat)
- profesor dr. Zdeněk Peška (1900-1970), profesor universitar (25 de ani)
- František Přeučil (1907-1996), editor (închisoare pe viață)
- Františka Zemínová (1882-1962), editoare și fost membru al Parlamentului din partea Partidul Național-Socialist Cehoslovac (20 de ani)
Verdictul a fost anulat în iunie 1968, în timpul Primăverii de la Praga, dar din cauza ocupației sovietice a Cehoslovaciei care a urmat, reputația Horákovei nu a fost restabilită deplin până după Revoluția de Catifea din 1989. 27 iunie, ziua executării ei, a fost declarată „Ziua Comemorării Victimelor Regimului Comunist” în Republica Cehă începând din anul 2004. O arteră principală din districtul Praga 6 a fost redenumit în onoarea ei în 1990.
La 11 septembrie 2008, Ludmila Brožová-Polednová (în vârstă de 87 ani), procuroare în cadrul procesului Horáková, a fost condamnată la șase ani de închisoare, după trecerea a 58 de ani de la crima ei.
Note
modificare- ^ https://www.psp.cz/sqw/detail.sqw?id=1595&org=286, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ https://www.psp.cz/sqw/detail.sqw?id=1595&org=287, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ Číselník volebních stran - Volby do zastupitelstev obcí konané 23.09. – 24.09.2022 (în cehă), Český statistický úřad[*], accesat în
- ^ a b c Malý slovník českých nekatolických náboženských osobností 20. a 21. století[*], p. 134 Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ a b Students of the Universities of Prague 1882–1945
- ^ a b The Fine Art Archive, accesat în
- ^ a b ]][[Categorie:Articole cu legături către elemente fără etichetă în limba română
- ^ a b Czech National Authority Database, accesat în
- ^ a b ]][[Categorie:Articole cu legături către elemente fără etichetă în limba română
- ^ Database of the Terezín Memorial, accesat în
- ^ BillionGraves, accesat în
- ^ BillionGraves
- ^ POHNUTÉ OSUDY: Milada Horáková, symbol zločinů komunismu a ‚nejchytřejší žena‘ (în cehă),
- ^ Evangelický časopis Český bratr, p. 4
- ^ Czech National Authority Database, accesat în
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ „Milada Horáková” (în Czech). novinky.cz. Accesat în .
- ^ a b Doležalová, Markéta. „JUDr. Milada Horáková (1901–1950)” (în Czech). The Institute for the Study of Totalitarian Regimes. Accesat în .
- ^ „Miroslav Ivanov: Justiční vražda aneb Smrt Milady Horákové” (în cehă). Český rozhlas. . Accesat în .
- ^ „Milada Horáková” (în cehă). Český rozhlas. Accesat în .
- ^ https://www.facebook.com/iDNES.cz (), Milada Horáková umírala čtvrt hodiny, zjistili historici (în cehă), iDNES.cz
- ^ Kelly, T. Mills. „Letters of Milada Horáková”. George Mason University.
Bibliografie
modificare- Tazzer, Sergio (2008). Praga Tragica. Milada Horáková. 27 iunie 1950., Editrice Goriziana, Gorizia, 2008
- Margolius, Ivan (). Reflections of Prague: Journeys through the 20th century. Chichester: Wiley. ISBN 0-470-02219-1.
- Kaplan, Karel (). Nevětší politický proces M. Horáková a spol. Praha: Ústav pro soudobé dějiny AV ČR. ISBN 80-85270-48-X.
Legături externe
modificareVezi și
modificare- Rudolf Slánský
- Procesul Slánský
- Rudolf Margolius
- László Rajk
- Traicio Kostov
- Heliodor Píka