Mircea Răceanu

diplomat român
Mircea Răceanu
Date personale
Născut (88 de ani) Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiediplomat Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materInstitutul de Stat pentru Relații Internaționale de la Moscova[*]  Modificați la Wikidata
Partid politicPartidul Comunist Român  Modificați la Wikidata

Mircea Răceanu (născut Bernat, 1935, Fântâna Banului, județul Dolj) a fost un diplomat român în perioada comunistă.

A fost fiu adoptiv al fostului ilegalist Grigore Răceanu și fiu bun al Ilenei Bernat (Ilona Popp), o evreică, tatăl său natural fiind Andrei Bernath, comunist ilegalist și erou al rezistenței antifasciste, ucis în lagărul de la Râbnița (în 1944) și omagiat de Poșta Română printr-un timbru emis în 1945. Părinții săi au deținut după 1945 funcții importante în PCR. A fost căsătorit cu Mioara Răceanu.

A fost arestat la data de 31 ianuarie 1989 pentru colaborarea cu serviciile secrete americane. A fost judecat și condamnat la moarte la 20 iulie 1989[1], pentru trădare și spionaj și achitat 11 ani mai târziu. Aceasta a fost ultima pedeapsă capitală pronunțată în perioada comunistă[1]. Totuși, trei luni mai târziu, Nicolae Ceaușescu îi comută pedeapsa la 20 de ani închisoare[1].

Mircea Răceanu a fost eliberat din închisoare în 1990 și a părăsit România la intervenția ambasadorului SUA la București, Alan Green jr.

În 2002 a fost decorat de președintele Ion Iliescu cu Ordinul National "Pentru Merit" în grad de Comandor.[2]

Fostul diplomat susține într-un articol către cotidianul România Liberă din 2005 că tot ce a făcut a fost să submineze din interior regimul comunist.

"Eu nu am nevoie de reparații. Istoria mi-a dat dreptate. N-am nimic pe conștiință. Pot spune că în toți acești ani am dormit liniștit".

În timpul interogatoriilor ce au urmat arestării sale anchetatorii i-au cerut să spună care dintre cei de pe listă știe că sunt ofițeri acoperiți. Securitatea dorea astfel sa vadă câți dintre ei cunoștea, suspectându-l că i-a deconspirat pe cei în cauza americanilor.

Lista a devenit cunoscută ca "Lista lui Răceanu" cu securiști acoperiți, iar pe lista se aflau nume precum:

Bibliografie

modificare
  • Infern ’89. Povestea unui condamnat la moarte, Mircea Răceanu, Editura Silex, București, 2000

Vezi și

modificare
  1. ^ a b c Pedeapsa cu moartea în perioada comunistă, 1 august 2010, adevarul.ro, accesat la 18 mai 2011
  2. ^ [www.adevarul.ro/news/societate/mircea-raceanu-decorat-presedintele-ion-iliescu-1_50abdfdf7c42d5a66381aacf/index.html „Mircea Răceanu, decorat de președintele Ion Iliescu”] Verificați valoarea |url= (ajutor). Accesat în . 

Legături externe

modificare