Mirdza Ķempe
| Mirdza Ķempe | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | [1]  Libava, gubernia Curlanda(d), Imperiul Rus[2] |
| Decedată | (67 de ani)[1] Riga, Republica Sovietică Socialistă Letonă, URSS |
| Înmormântată | Raiņa kapi[*] |
| Căsătorită cu | Eriks Ādamsons[*] |
| Cetățenie |  Imperiul Rus Letonia Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste |
| Ocupație | lingvistă poetă traducătoare scriitoare |
| Limbi vorbite | limba germană limba letonă[3] |
| Studii | Universitatea Letoniei[*] |
| Limbi | limba letonă |
| Mișcare/curent literar | realism socialist |
| Specie literară | poem[*], poem narativ[*] |
| Note | |
| Premii | Premiul de stat al URSS Ordinul Steagul Roșu al Muncii |
Modifică date / text  | |
Mirdza Ķempe (ulterior Naikovska;[4] n. , Libava, gubernia Curlanda(d), Imperiul Rus – d. , Riga, Republica Sovietică Socialistă Letonă, URSS) a fost o poetă, traducătoare și lingvistă letonă.[5]
Biografie modificare
Mirdza Ķempe s-a născut într-o familie din clasa muncitoare din Liepāja, Letonia. Potrivit altor surse, tatăl ei era un agent comercial.[6] Din 1914 până în 1926 a locuit în cartierul Tosmare, pe str. Ģen. Baloža nr. 47; mai târziu, ea și familia ei s-au mutat într-o locuință de pe str. Bernatu nr. 41 în Liepāja. A învățat la Școala primară nr. 1 din Liepāja (azi Școala nr. 5 din Liepāja) în perioada 1915-1919, apoi a urmat gimnaziul și liceul la Școala secundară nr. 1 din Liepāja, absolvind în 1925.
A debutat în 1923 cu poezia „Ne jums!”, care a fost publicată în ziarul Kurzemes Vārds. În același an ea a tradus în limba letonă piesa de teatru Mozart și Salieri a lui Pușkin. În 1927 a fost admisă la Universitatea din Riga, dar, fiind orfană de tată, a trebuit să-și abandoneze studiile din cauza lipsei de bani, și a început să lucreze din 1928 pe post de crainic la postul Rīgas radiofons.[7] A devenit apoi reporter și șef al secției literare și artistice al postului de radio leton. În 1931 s-a căsătorit cu scriitorul Eriks Ādamsons, dar a divorțat cu puțin timp înaintea începerii celui de-al Doilea Război Mondial. Fratele ei, Emils, a murit în Războiul Civil din Spania, luptând de partea republicanilor.[6]
A tradus opere literare din limbile rusă, engleză, germană, spaniolă și franceză. În 1941, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, s-a refugiat din cauza apropierii frontului la Astrahan, Ivanovo și Moscova. A lucrat acolo ca traducătoare pentru ansamblul muzical al RSS Letone și a scris poezii și piese de teatru. Începând din 1942 a fost director literar al Teatrului de Marionete din Moscova.
După ce s-a întors în Letonia a fost director artisti al Teatrului de Marionete din Riga (1944-1947).[8] Apoi a fost consilier la Uniunea Scriitorilor din RSS Letonă. S-a implicat în particular în schimburile culturale între RSS Letonă și Republica India.
I-a fost acordat Premiul de Stat al RSS Letonă (1958), Premiul de Stat al URSS (1967) și Ordinul Steagul Roșu Muncii.[9] În 1971 a primit diploma de doctor honoris causa a Universității Visva-Bharati pentru contribuția sa la popularizarea operelor literare în limba urdu.[7][10] A murit la Riga în 1974 și a fost înmormântată în cimitirul Līvu din Liepāja.
Memoria Mirdzei Ķempe a fost omagiată prin înălțarea a două monumente: un monument la Liepāja, proiectat de arhitecta Ligita Ulmane și dezvelit în 9 februarie 1989, și un alt monument la Riga.[7] O stradă din cartierul Ezerkrasts din Liepāja a primit numele ei.
Poezie modificare
Mirdza Ķempe a publicat 15 volume de poezii, printre care Rīta vejš (1946), Gaisma akmenī, Ērkšķuroze (1972), Mīlestības krāšņais, Dzintara spogulis (1968), Mirkļu mužiba etc.
|
|
Opera modificare
- Drauga vārdi (1950)
- Mieram un dzīvībai (1951)
- Dzejas (1955)
- Mīlestība (1957)
- Es nevaru klusēt (1959)
- Skaudrā liesma (1961)
- Mirkļu mūžība (1964)
- Gaisma akmenī (1967)
- Dzintara spogulis (1968)
- Cilvēka ceļš (1969)
- Ērkšķuroze (1973)
- Mīlestības krāšņais koks (1977)
- Izlase (1982)
- Rīta vējš (2013)
Note modificare
- ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în
- ^ Кемпе Мирдза Яновна, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ Undīne Adamaite (). „Melodrāma par "nepareizu" dzīvi. Izrāde Īsie zibsnīgie mirkļi” (în letonă). Diena. Accesat în .
- ^ Sandra Vensko (), „Karalienes saimes galds”, Liepājas Vēstules Nr. 3 (în letonă), Kurzemes Vārds, pp. 30–33
- ^ a b en Katharina M. Wilson (). An Encyclopedia of Continental Women Writers, Volume 1. Taylor & Francis. ISBN 9780824085476.
- ^ a b c en „Monument to Mirdza Ķempe”. thecelotajs.com/. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ en Peter Nagy, Phillippe Rouyer, Don Rubin (). World Encyclopedia of Contemporary Theatre: Volume 1: Europe. Routledge. ISBN 9781136402968.
- ^ „Article Kempe, Mirdza Yanovna”. Great Soviet Encyclopedia (în rusă). Accesat în .
- ^ „Visva Bharati University site”. Arhivat din original la . Accesat în .
Bibliografie modificare
- Кемпе, Мирдза (), Избранное. Стихотворения и лирические миниатюры, Moscova: Художественная литература
- Ķempe, Mirdza (), Kopoti raksti. Pirmais sējums, Riga: Liesma