Nervul sciatic
Nervul sciatic, numit și ischiadic sau nerv ischedic, este un nerv regăsit la om și la alte animale vertebrate, care începe în partea inferioară a plexului sacral și trece prin articulația șoldului și de-a lungul membrului inferior . Este cel mai lung și cel mai gros nerv al corpului uman, străbătând întregul picior, de la partea superioară până la fața plantară a labei piciorului. [1] Nervul sciatic asigură inervația senzitivă pentru cea mai mare parte a pielii piciorului, și inervația motorie pentru mușchii posteriori ai coapsei, ai piciorului și ai labei piciorului. Este derivat din nervii spinali de la L4 până la S3 . Conține fibre din ambele diviziuni (anterioare și posterioare) ale plexului lombosacral .
Structura
modificareLa om, nervul sciatic este format din segmentele nervoase L4 până la S3 ale plexului sacral, o colecție de fibre nervoase care ies din canalele intervertebrale spre partea sacrală a măduvei spinării . Fibrele se unesc pentru a forma un singur nerv anterior de mușchiul piriform, trecând ulterior pe sub piriform și prin foramenul sciatic mare, ieșind din pelvis . [2] :422–4 De aici, călătorește pe coapsa posterioară, posterior mușchiului adductor mare și anterior de bicepsul femural, până la fosa poplitee. Aici, nervul se împarte în cele două ramuri ale sale: :532
- Ramura tibială (nervul tibial), care se deplasează de-a lungul compartimentului posterior al gambei, trecând medial de calcaneu și ajungând pe fața plantară a piciorului
- Nervul peronier comun (numit și nervul fibular comun ), care se deplasează de-a lungul compartimentelor anterior și lateral al gambei, despărțindu-se în dreptul fibulei într-o ramură profundă și o alta superficială. Acestea se termină pe fața dorsală a piciorului.
Nervul sciatic este cel mai mare nerv al corpului uman. [2] :422–4
Semnificație clinică
modificareDurerea cauzată de o compresiune sau iritare a nervului sciatic, se numește generic sciatică . Cauzele obișnuite ale sciaticii includ următoarele afecțiuni ale spatelui și șoldului: hernie de disc, degenerația discului vertebral, stenoză spinală lombară, spondilolisteză și sindromul piriform. [3] Alte cauze acute ale sciaticii includ: tuse, hipertensiune musculară și strănutarea. [4]
Afecțiuni
modificareLeziunea nervului sciatic apare între 0,5% și 2,0% din cazuri în timpul înlocuirilor de șold.[5] Paralizia nervului sciatic este o complicație a artroplastiei totale de șold, cu o incidență de la 0,2% la 2,8% din cazuri. [6] În timpul procedurii, în cazuri rare, un șurub, o bucată ruptă de sârmă trochanterică, un fragment de metalcrilat de metil folosită ca ciment în înlocuirile totale de șold, sau diverse proteze (exp. Burch-Schneider) poate afecta nervul; acest lucru poate provoca paralizia nervului sciatic, care se poate vindeca după extragerea fragmentului compresiv și eliberarea nervului. Nervul poate fi înconjurat în celuloză regenerată oxidată pentru a preveni afecțiuni viitoare.
Osteotomia periacetabulară Bernese a rezultat în afecțiuni ale nervului sciatic în 2,1% din cazuri dintr-un total de 1760 de pacienți, dintre care aproximativ jumătate au avut parte de o recuperare completă într-o perioadă medie de 5 luni jumătate.[7]
Leziunile nervului sciatic pot apărea, de asemenea, în urma injecțiilor efectuate în mod necorespunzător în fese, ce pot duce la pierderi senzoriale. [8] :66
Investigare
modificareInvestigarea nervului sciatic se poate face prin endoscopie, o procedură minim invazivă, pentru a evalua leziunile nervului.[9] Tratamentul endoscopic pentru decompresia nervului sciatic a fost încercat în sindromul piriform, apelându-se la secționarea benzilor cicatrizate fibrovasculare, eliberarea tendonului piriform, . Pacienții au fost tratați cu decompresie a nervului sciatic prin rezecția benzilor cicatrice fibrovasculare, eliberarea tendoanelor musculare (a mușchiului piriform, al celui obturator intern sau cvadriceps femural) sau afectarea tendonelor mușchilor ischiogambieri. Rezultatele au fost pozitive, obținându-se îmbunatățirea funcțiilor și scăderea durerii de șold. [10]
Anestezie
modificareSemnalele de la nervul sciatic, și de la ramurile sale, pot fi blocate pentru a întrerupe transmiterea semnalului de durere din zona de inervație, prin efectuarea unui blocaj nervos regional numit blocaj nervos sciatic.
Societate și cultură
modificareConform legii iudaice, nervul sciatic ( ebraică : Gid hanasheh ) nu poate fi mâncat, pentru a comemora pătimirea lui Iacob în lupta sa cu îngerul, conform capitolului 32 din Geneză. [11]
Referințe
modificare- ^ „sciatic nerve (anatomy)”. Britannica Online Encyclopedia. Accesat în .
- ^ a b Drake, Richard L.; Vogl, Wayne; Tibbitts, Adam W.M. Mitchell; illustrations by Richard; Richardson, Paul (). Gray's anatomy for students. Philadelphia: Elsevier/Churchill Livingstone. ISBN 978-0-8089-2306-0.
- ^ „Sciatica - Topic Overview”. WebMD. . Accesat în .
- ^ „What is sciatica: What causes sciatica?”. MedicalBug. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Stiehl JB, Stewart WA (). „Late sciatic nerve entrapment following pelvic plate reconstruction in total hip arthroplasty”. J Arthroplasty. 13 (5): 586–8. doi:10.1016/s0883-5403(98)90060-2. PMID 9726326.
- ^ Alessandro Bistolfi; et al. (). „Operative Management of Sciatic Nerve Palsy due to Impingement on the Metal Cage after Total Hip Revision: Case Report”. Case Rep Med. 2011: 1–3. doi:10.1155/2011/830296. PMC 3163138
. PMID 21876701.
- ^ Sierra RJ, Beaule P, Zaltz I, Millis MB, Clohisy JC, Trousdale RT (). „Prevention of nerve injury after periacetabular osteotomy”. Clin. Orthop. Relat. Res. 470 (8): 2209–19. doi:10.1007/s11999-012-2409-1. PMC 3392380 . PMID 22684336.
- ^ James, William D.; Berger, Timothy G. (). Andrews' Diseases of the Skin: clinical Dermatology. Saunders Elsevier. ISBN 978-0-7216-2921-6. Parametru necunoscut
|arată-autori=ignorat (ajutor) - ^ „Endoscopic-assisted sciatic nerve exploration”. Minim Invasive Neurosurg. 47 (3): 178–80. . doi:10.1055/s-2004-818488. PMID 15343436.
- ^ „The endoscopic treatment of sciatic nerve entrapment/deep gluteal syndrome”. Arthroscopy. 27 (2): 172–81. . doi:10.1016/j.arthro.2010.07.008. PMID 21071168.
- ^ Goldberger, Moshe. „1: Not to Eat the Gid HaNasheh”. The First Prohibitions. Accesat în .
