Nichifor Gregoras

Date personale
Nichifor Gregoras

Nume la naștere	Nikifόros Grigorᾶs
Născut	1295^[1]^[2]^[3]^[4]^[5] Heraclea Pontica, Regiunea Mării Negre, Turcia
Decedat	1360 (65 de ani)^[6]^[7]^[4]^[5]^[1] Constantinopol, Imperiul Roman de Răsărit
Religie	creștinism ortodox[*]
Ocupație	astronom istoric astrolog[*] filozof
Limbi vorbite	limba greacă bizantină limba greacă veche^[8]
Modifică date / text

Nichifor Gregoras, Nicephorus Gregoras, (greacă Νικηφόρος Γρηγοράς, circa 1295-1360) a fost un istoric bizantin, învățat, astronom și polemist.

Biografia

Nichifor Gregoras s-a născut la Heraclea din Pont, în Paflagonia. Unchiul său, Ion Metropolitul Heraclei din Pont, l-a îndrumat spre studiile de filozofie greacă și teologie creștină. Nichifor Gregoras l-a admirat pe unchiul său și i-a dedicat o biografie. La vârsta de circa 20 de ani s-a mutat la Constantinopol, unde a studiat logica și retorica la Ion Glycus, Patriarh în anii 1315-1319. În această perioadă, Nichigor Gregoras a avut de asemeni relații apropiate cu influentul erudit Theodorus Metochites, care era confidentul împăratului Andronic al II-lea Paleologul (1260-1332) precum și administratorul imperiului. Nichifor Gregoras a refuzat propunerea lui Andronic al II-lea de deține funcția de Chartophylax (arhivar), invocând tinerețea și lipsa de competență, dar a acceptat să administreze o școală privată la Mănăstirea Chora.

A devenit un membru recunoscut al unui mic cerc de savanți și umaniști bizantini. Pentru a-și demonstra competențele în astronomie, a efectuat prezicerea eclipsei totale de Soare din 16 iulie 1330, al cărei calcul detaliat s-a păstrat^[9] precum și a cel puțin altor trei eclipse următoare. Din acești ani datează și numeroase alte texte (tratatul Despre construcția astrolabului, comentarii la Tratat despre vise de Synesios, numeroase hagiografii...). A susținut cursuri de filosofie și de astronomie într-un „mic local” (οἰκίσκος), situat în incinta mănăstirii Sfântul Mântuitor în Chora, pe care Teodor Metochites o reconstruise.

În 1326, cu sprijinul împăratului Andronic al II-lea, Gregoras a expus în fața unei adunări a savanților o Metodă pentru fixarea datei Paștilor (reforma calendarului, text inserat în Istoria sa, VIII, 13), care însă nu a avut nicio urmare din rațiuni politice și religioase. 250 de ani mai târziu, în 1582, aceeași reformă a calendarului a fost ordonată de papa Grigore al XIII-lea (Calendarul Gregorian).

După detronarea împăratului Andronic al II-lea în anul (1328) de către Andronic al III-lea Paleologul,(1297-1341), Nichifor Gregoras a reușit să câștige favorurile acestuia. Andronic al III-lea l-a desemnat pe Nichifor Gregoras să conducă negocierile cu ambasadorii Papei Ioan al XXII-lea în problema unificării bisericilor. Aceste negocieri au eșuat în anul 1333.

Nichifor Gregoras a participat la disputa teologică pe tema Isihasm-ului. Această aprigă diatribă a fost susținută în contradictoriu de Varlaam Calabrezul (1290-1348) și Grigore Palamas (1296-1359). În principiu, Nichifor Gregoras s-a pronunțat împotriva ambilor oponenți. Tezele expuse de Grigore Palamas au fost acceptate de sinoadele din 1341, 1347 și 1351. După sinodul din 1351, Nichifor Gregoras a fost condamnat la izolare și închisoare. Odată cu victoria împăratului Ioan al V-lea Paleologul în 1354, Nichifor Gregoras a fost eliberat și se presupune că a decedat în anul 1360.

Opera

Nichifor Gregoras a fost un demn reprezentant al umanismului bizantin, retorica fiind modul de exprimare iar cunoștiița enciclopedică fiind fundamentul esențial. Imensa operă a lui Nichifor Gregoras denotă versatilitatea intelectuală și studiozitatea excepțională a acestui predecesor bizantin al Renașterii din Italia. Nichifor Gregoras a scris despre istoria romană, teologie, filozofie, retorică, gramatică și astronomie. Lucrarea sa majoră este Istoria romană, în 37 de cărți, care tratează perioada 1204-1359 din diverse perspective, inclusiv controversa teologică cu Palamas.

Astronomie

Nichifor Gregoras, folosind Tabelele facile ale lui Theon din Alexandria și Almageste de Ptolemeu,^[10], a fost printre primii astronomi după Antichitate, care a calculat și a prezis cu exactitate Eclipsa de Soare din 16 iulie 1330.^[11]

Alte lucrări semnificative

Istoria disputei cu Palamas, inclusă parțial în Istoria romană
Biografii despre unchiul său matern Ion, Metropolitul Heraclei și martirul Codratus din Antiohia
Orații funerare despre Theodorus Metochites, Andronicus al II-lea și Andronicus al III-lea
Comentarii despre Odiseea, rătăcirile și erorile morale ale lui Ulise
Comentarii la cartea despre vise a lui Synesius
Tratat despre ortografie
Phlorentius sau Despre înțelepciune, un dialog filosofic
Tratat de astronomie, despre data Paștelui din anul 1330.
Corespondență.

Ediții

L. Schopen și I. Bekker, Corpus senitorum hist. Byz, cu biografie și listă de opere alcătuită de J. Boivin (1829-1855);
J. P. Migne, Patrologia Graeca (Paris, 1865), v.148-149;
Karl Krumbacher, Geschichte der byzantinischen Litteratur (1897).
R.Guilland (ed.), Correspondance de Nicephorus Gregoras, (Paris, Les Belles Letres,1927)
J. Mogenet, A. Tihon, R. Royez, A. Berg, Nicéphore Grégoras - Calcul de l’éclipse de soleil du 16 Juillet 1330, Corpus des astronomes byzantins, I, Gleben, 1983 ISBN: 978-9070265342

Referințe

^ ^a ^b Nicéphore Grégoras, AlKindi
^ Nikephoros Gregoras, Open Library, accesat în 9 octombrie 2017
^ „Nichifor Gregoras”, Gemeinsame Normdatei, accesat în 15 octombrie 2015
^ ^a ^b Nicephorus Gregoras, Documenta Catholica Omnia
^ ^a ^b Nicéphore Grégoras, Autoritatea BnF
^ Nicephorus Gregoras, National Library of Portugal
^ Nikeforos Gregoras, Store norske leksikon
^ CONOR.SI[*] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
^ fr R. Royez, Calcul de l’éclipse de soleil du 16 juillet 1330 d'après les tables faciles de Théon d'Alexandrie. Manuscrisul (Marc. Graecus 325), redescoperit în 1970 de către J. Mogenet, nu este de mâna lui Gregoras, însă este adnotat de către acesta.
^ fr Calcul de l’éclipse de Soleil du 16 juillet 1330 d'après les tables faciles de Théon d'Alexandrie. Texte établi et traduit par Robert Royez, 1971 —
J. Mogenet, A. Tihon, R. Royez, A. Berg, Calcul de l’éclipse de soleil du 16 juillet 1330, Corpus des astronomes byzantins, Gleben, 1983. ISBN: 9789070265342.
^ http://eclipse.gsfc.nasa.gov/5MCSEmap/1301-1400/1330-07-16.gif

Encyclopædia Britannica Eleventh Edition, lucrare aflată în domeniul public
Catholic Encyclopedia.
R.Guilland, Essai sur Nicéphore Gregoras, l'homme et l'oeuvre, (Paris, Geuthner, 1926)

Legături externe

de Nichifor Gregoras în Biografii din bibliografia lexiconului bisericesc (BBKL).

[0cf3070f9b8b7d1c77045bd90b7a81c5-1] Nicéphore Grégoras, AlKindi

[667c9016205d583ba164e719e1723b0a-2] Nikephoros Gregoras, Open Library, accesat în 9 octombrie 2017

[0c281e79213d91470cff7fbd7bc5dd67-3] „Nichifor Gregoras”, Gemeinsame Normdatei, accesat în 15 octombrie 2015

[4ea1339bb334458c7aa19b9c004be980-4] Nicephorus Gregoras, Documenta Catholica Omnia

[9a2639c7c63cb7ddb87bb9b99de77241-5] Nicéphore Grégoras, Autoritatea BnF

[c17c521792ecde294a6ee9c06d757409-6] Nicephorus Gregoras, National Library of Portugal

[2408191763b428a5c5d44d042b3dda1e-7] Nikeforos Gregoras, Store norske leksikon

[7b57188bc0d7f319161273f241f2c260-8] CONOR.SI[*] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)

[9] r R. Royez, Calcul de l’éclipse de soleil du 16 juillet 1330 d'après les tables faciles de Théon d'Alexandrie. Manuscrisul (Marc. Graecus 325), redescoperit în 1970 de către J. Mogenet, nu este de mâna lui Gregoras, însă este adnotat de către acesta.

[10] r Calcul de l’éclipse de Soleil du 16 juillet 1330 d'après les tables faciles de Théon d'Alexandrie. Texte établi et traduit par Robert Royez, 1971 —
J. Mogenet, A. Tihon, R. Royez, A. Berg, Calcul de l’éclipse de soleil du 16 juillet 1330, Corpus des astronomes byzantins, Gleben, 1983. ISBN: 9789070265342.

[11] ttp://eclipse.gsfc.nasa.gov/5MCSEmap/1301-1400/1330-07-16.gif

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]