Numărul de neutroni

Numărul de neutroni, simbolizat N, reprezintă numărul de neutroni dintr-un nuclid.

Această diagramă arată timpul de înjumătățire (T_½) al diferiților izotopi cu un număr de protoni Z și un număr de neutroni N.

Numărul atomic (numărul de protoni) plus numărul de neutroni reprezintă numărul de masă: Z + N = A. Diferența dintre numărul neutronilor și numărul atomic este cunoscută sub denumirea de exces de neutroni : D = N - Z = A - 2Z.

Numărul de neutroni este rar scris explicit în notația unui nuclid, dar poate apărea în dreapta elementului. Notația în ordinea crescătoare a explicității și descrescătoare a folosirii:

Element	</br> C </br>
Izotop / nuclizi	14 C </br> 14 C </br>
Cu număr atomic	14 6C </br> 14 6C </br>
Cu număr de neutroni	14 6C </br> 14 6C </br> 8

Nuclizii care au același număr de neutroni, dar un număr diferit de protoni se numesc izotoni. Acest cuvânt a fost format prin înlocuirea literei p din cuvântul izotop cu n de la neutron. Nuclizii care au același număr de masă se numesc izobari. Nuclizii care au același exces de neutroni se numesc izodiaferi.

Proprietățile chimice sunt determinate în principal de numărul de protoni, care determină ce element chimic e nuclidul în cauză; numărul de neutroni are doar o ușoară influență .

Numărul de neutroni influențează în primul rând proprietățile nucleare. De exemplu, actinidele cu număr impar de neutroni sunt de obicei fisibile (fisionabile cu neutroni lenți), în timp ce actinidele cu un număr par de neutroni nu sunt de obicei fisibile (dar sunt fisionabile cu neutroni rapizi ).

Doar 58 de nuclizi stabili au un număr impar de neutroni, comparativ cu 194 cu un număr par de neutroni. Niciun izotop cu număr impar de neutroni nu este cel mai abundent izotop al elementului său, cu excepția beriliu-9 (singurul izotop stabil al beriliului), azot-14 și platină-195.

Niciun nuclid stabil nu are numărul de neutroni 19, 21, 35, 39, 45, 61, 89, 115, 123 și ≥ 127. Există 6 nuclizi stabili și un nuclid primordial radioactiv cu număr de neutroni de 82 (82 este numărul de neutroni cu cei mai stabili nuclizi, întrucât este un număr magic): bariu-138, lantanum-139, ceriu-140, praseodim-141, neodim-142 și samariu-144, precum și nuclidul primordial radioactiv xenon-136. Cu excepția 20, 50 și 82 (toate aceste trei numere sunt numere magice), toate celelalte numere de neutroni au cel mult 4 izotopi stabili (în cazul lui 20, există 5 izotopi stabili ³⁶S, ³⁷Cl, ³⁸Ar, ³⁹K, și ⁴⁰Ca, iar în cazul pentru 50, există 5 nuclizi stabili: ⁸⁶Kr, ⁸⁸Sr, ⁸⁹Y, ⁹⁰Zr și ⁹²Mo și un nuclid primordial radioactiv, ⁸⁷Rb). Cele mai mulți nuclizi cu un număr impar de neutroni au cel mult un izotop stabil (excepțiile sunt 1 (²H și ³He), 5 (⁹Be și ¹⁰B), 7 (¹³C și ¹⁴N), 55 (⁹⁷Mo și ⁹⁹Ru) și 107 (¹⁷⁹Hf și ^180mTa). Cu toate acestea, nuclizii cu un număr par de neutroni au un singur izotop stabil; aceștia sunt 2 (⁴He), 4 (⁷Li), 84(¹⁴²Ce), 86 (¹⁴⁶Nd) și 126 (²⁰⁸Pb). [2]

Doar doi nuclizi stabili au mai puțini neutroni decât protonii: hidrogen-1 și heliu-3. Hidrogenul-1 are cel mai mic număr de neutroni, 0.