Obreja Veche, Fălești

sat din raionul Fălești, Republica Moldova
(Redirecționat de la Obreja Veche)
Obreja Veche
—  Sat-reședință  —
Satul Obreja Veche în 1980
Satul Obreja Veche în 1980
Obreja Veche se află în Moldova
Obreja Veche
Obreja Veche
Obreja Veche (Moldova)
Poziția geografică
Coordonate: 47°40′34″N 27°39′22″E ({{PAGENAME}}) / 47.6761111111°N 27.6561111111°E

Țară Republica Moldova
RaionFălești
ComunăObreja Veche

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștalMD-5938
Prefix telefonic259

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Obreja Veche este satul de reședință al comunei cu același nume din raionul Fălești, Republica Moldova.

Satul a fost întemeiat în anul 1777. Primul locuitor, care este și socotit ca întemeietorul satului, a fost Ion Obreja, de unde și provine denumirea satului.

În anul 1864 s-a ridicat în sat biserica din piatră, „Sfinții Împărați,” cu hramul „Sfântul Constantin.” Biserica a fost construită cu cheltuielile proprietarului Costache B. ce avea în proprietatea sa 4194 desentine de pământ.

Pe teritoriul satului era o gospodărie boierească cu două case de locuit, cooperativa agricolă „Ardealul” care s-a înființat în anul 1902, două mori cu aburi, o școala primară, post de jandarmi, poștă cu cai, a zemstvei, 8 cai și două trăsuri, poștă rurală, primăria și o cârciumă. În anul 1902 populația localității era alcătuită din 995 de bărbați și 1012 femei ce posedau 670 de case de locuit. În 1906 pe teritoriul regiunii Fălești a izbucnit o mare epidemie, în urma căreia a avut de suferit și populația din satul Obreja Veche.

La marginea de sud-vest a satului actual este un loc numit "Zamca Veche", unde au fost constatate urme de șanțuri și valuri de pământ, acestea fiind o dovadă certă că aici a fost o cetate din epoca fierului sau a evului mediu.[cercetare originală]

Cele 6 movile funerare sunt probe materiale că în această zonă au staționat și triburi nomade, care și-au lăsat aici decedații.

Surse informative

modificare
  • Svod pameatnikov istorii i kulturî... Maket. Chișinău, 1987, p. 758.
  • Hîncu I. Cetăți antice și medievale timpurii din Republica Moldova. Chișinău, 1993, p. 55.