Oltenița - Ulmeni
Arie de Protecție Specială Avifaunistică (SPA)
Situl la Oltenița
Situl la Oltenița
Harta locului unde se află Oltenița - Ulmeni Arie de Protecție Specială Avifaunistică (SPA)
alt=Harta locului unde se află Oltenița - Ulmeni Arie de Protecție Specială Avifaunistică (SPA)
Localizarea sitului pe harta țării
Poziția Județul Călărași
 România
Cel mai apropiat orașOltenița
Coordonate44°08′45″N 26°54′15″E () / 44.14583°N 26.90417°E[1]
Suprafață12.351 ha
BioregiuneStepică[2]
Înființare2011
Cod SCI/SPAROSPA0136

Oltenița - Ulmeni este o arie de protecție specială avifaunistică (sit SPA) situată în partea sud-setică a României, pe teritoriul județului Călărași.[3]

Localizare modificare

Aria naturală se întinde în extremitatea central-sudică a județului Călărași, pe teritoriile administrative ale comunelor Chiselet, Dorobanțu, Mânăstirea, Spanțov și Ulmeni și pe cel al orașului Oltenița; în imediata apropiere a drumului național DN31, care leagă satul Dorobanțu de municipiul Oltenița.[4]

Înființare modificare

Situl ”Oltenița - Ulmeni” (cu o suprafață totală de 12.351 ha.) a fost declarat arie de protecție specială avifaunistică prin Hotărârea de Guvern nr. 971 din 5 octombrie 2011 (pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.284/2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[5]. Acesta se suprapune (parțial, în vest) cu situl de importanță comunitară Oltenița – Mostiștea - Chiciu.

Biodiversitate modificare

 
Stârc galben (Ardeola ralloides)[6]

Încadrat în bioregiunea geografică stepică a Luncii Dunării din sudul Câmpiei Bărăganului, situl reprezintă o zonă de câmpie cu ostroave, râuri, lacuri, pășuni, pajiști naturale, stepe, păduri de foioase, păduri în tranziție și terenuri arabile. Acesta conservă cinci tipuri de habitate naturale: Ape dulci continentale (stătătoare, curgătoare), Culturi cerealiere extensive (inclusiv culturile de rotație cu dezmiriștire), Păduri caducifoliate, Pajiști ameliorate, Păduri în tranziție și Alte terenuri arabile; ce asigură adăpost și condiții de odihnă, hrănire, reproducere și cuibărire pentru diferite specii de păsări aflate în migrație.

La baza desemnării ariei naturale se află câteva specii avifaunistice protejate la nivel european prin Directiva 79/409/CEE (anexa I) din 2 aprilie 1979[7] (privind conservarea păsărilor sălbatice) sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: stârc galben (Ardeola ralloides), rață roșie (Aythya nyroca), gârliță mare (Anser albifrons), gâscă de vară (Anser anser), barză albă (Ciconia ciconia), erete alb (Circus macrourus), chirighiță-cu-obraz-alb (Chlidonias hybridus), dumbrăveancă (Coracias garrulus), prundaș gulerat mic (Charadrius dubius), pescăruș râzător (Larus ridibundus), pescăruș mic (Larus minutus), pelican creț (Pelecanus crispus), lopătar (Platalea leucorodia), bătăuș (Philomachus pugnax), chiră de baltă (Sterna hirundo) și chiră mică (Sterna albifrons).[8]

Căi de acces modificare

Vezi și modificare

Note modificare

Legături externe modificare

Reportaj