Romanian Open

(Redirecționat de la Open România)

Romanian Open (cunoscut și sub numele de BRD Năstase Țiriac Trophy) a fost un turneu profesionist de tenis masculin jucat pe terenuri cu zgură în aer liber. Acesta a făcut parte din seria ATP 250 a circuitului ATP. S-a desfășurat anual la București, România, începând din 1993. Denumirea turneului provine de la celebrii jucători de tenis români Ilie Năstase și Ion Țiriac.

Romanian Open
Turneu de tenis desființat
NumeRomanian Open
BRD Năstase Țiriac Trophy
TurATP World Series
(1993–1997)
ATP International Series
(1998–2008)
ATP World Tour 250 series
(2009–2016)
Fondat1993
Desființat2016
Ediții24
Oraș gazdăBucurești, România
LocArenele BNR
SuprafațăZgură, exterior

Turneul nu a avut niciodată un câștigător român la simplu (deși la ediția din 2005 doi jucători români au ajuns în semifinale, iar la ediția din 2007 Victor Hănescu a ajuns în finală), dar o pereche românească (Andrei Pavel și Gabriel Trifu) a cucerit titlul la dublu în 1998. De asemenea, Horia Tecău a cucerit trei titluri consecutive la dublu la acest turneu (2012, 2013 și 2014), de fiecare dată cu un partener diferit.

Organizatorii au anunțat că, începând din 2012, turneul din seria ATP World Tour 250 va fi programat să se desfășoare în luna aprilie, punând astfel capăt unei perioade de 19 ani în care a avut loc în ultima săptămână din septembrie.

Ultima ediție a turneului a avut loc în 2016, deoarece ATP l-a relocat la Budapesta.[1]

Rezultate modificare

 
Fernando Verdasco a cucerit titlul la ultimul Open al României din 2016.
 
Gilles Simon (câștigător în 2007, 2008 și 2012) deține recordul la București, pentru cele mai multe titluri (trei).
 
Grigor Dimitrov a cucerit titlul de la București în 2014.
 
David Ferrer a câștigat primul său titlu ATP în România, în 2002.
 
Goran Ivanišević a fost câștigătorul primei ediții a turneului din 1993.
 
Horia Tecău (2012, 2013, 2014 & 2016) are un record de patru titluri la dublu la acest turneu, de fiecare dată cu un partener diferit.

Simplu modificare

An Campion Finalist Scor
1993   Goran Ivanišević   Andrei Cherkasov 6–2, 7–6(7–5)
1994   Franco Davín   Goran Ivanišević 6–2, 6–4
1995   Thomas Muster   Gilbert Schaller 6–3, 6–4
1996   Alberto Berasategui   Carlos Moyá 6–1, 7–6(7–5)
1997   Richard Fromberg   Andrea Gaudenzi 6–1, 7–6(7–2)
1998   Francisco Clavet   Arnaud Di Pasquale 6–4, 2–6, 7–5
1999   Alberto Martín   Karim Alami 6–3, 6–2
2000   Juan Balcells   Markus Hantschk 6–3, 3–6, 7–6(7–1)
2001   Younes El Aynaoui   Albert Montañés 7–6(7–5), 7–6(7–2)
2002   David Ferrer   José Acasuso 6–3, 6–2
2003   David Sánchez   Nicolás Massú 6–2, 6–2
2004   José Acasuso   Igor Andreev 6–3, 6–0
2005   Florent Serra   Igor Andreev 6–3, 6–4
2006   Jürgen Melzer   Filippo Volandri 6–1, 7–5
2007   Gilles Simon   Victor Hănescu 4–6, 6–3, 6–2
2008   Gilles Simon   Carlos Moyá 6–3, 6–4
2009   Albert Montañés   Juan Mónaco 7–6(7–2), 7–6(8–6)
2010   Juan Ignacio Chela   Pablo Andújar 7–5, 6–1
2011   Florian Mayer   Pablo Andújar 6–3, 6–1
2012   Gilles Simon   Fabio Fognini 6–4, 6–3
2013   Lukáš Rosol   Guillermo García-López 6–3, 6–2
2014   Grigor Dimitrov   Lukáš Rosol 7–6(7–2), 6–1
2015   Guillermo García-López   Jiří Veselý 7–6(7–5), 7–6(13–11)
2016   Fernando Verdasco   Lucas Pouille 6–3, 6–2

Dublu modificare

An Campioni Finaliști Scor
1993   Menno Oosting
  Libor Pimek
  George Cosac
  Ciprian Petre Porumb
7–6, 7–6
1994   Wayne Arthurs
  Simon Youl
  Jordi Arrese
  José Antonio Conde
6–4, 6–4
1995   Mark Keil
  Jeff Tarango
  Cyril Suk
  Daniel Vacek
6–4, 7–6
1996   David Ekerot
  Jeff Tarango
  David Adams
  Menno Oosting
7–6, 7–6
1997   Luis Lobo
  Javier Sánchez
  Hendrik Jan Davids
  Daniel Orsanic
7–5, 7–5
1998   Andrei Pavel
  Gabriel Trifu
  George Cosac
  Dinu Pescariu
7–6, 7–6
1999   Lucas Arnold Ker
  Martín García
  Marc-Kevin Goellner
  Francisco Montana
6–3, 2–6, 6–3
2000   Alberto Martín
  Eyal Ran
  Devin Bowen
  Mariano Hood
7–6(7–4), 6–1
2001   Aleksandar Kitinov
  Johan Landsberg
  Pablo Albano
  Marc-Kevin Goellner
6–4, 6–7(5–7), [10–6]
2002   Jens Knippschild
  Peter Nyborg
  Emilio Benfele Álvarez
  Andrés Schneiter
6–3, 6–3
2003   Karsten Braasch
  Sargis Sargsian
  Simon Aspelin
  Jeff Coetzee
7–6(9–7), 6–2
2004   Lucas Arnold Ker
  Mariano Hood
  José Acasuso
  Óscar Hernández
7–6(7–5), 6–1
2005   José Acasuso
  Sebastián Prieto
  Victor Hănescu
  Andrei Pavel
6–3, 4–6, 6–3
2006   Mariusz Fyrstenberg
  Marcin Matkowski
  Martín García
  Luis Horna
6–7(5–7), 7–6(7–5), [10–8]
2007   Oliver Marach
  Michal Mertiňák
  Martín García
  Sebastián Prieto
7–6(7–2), 7–6(10–8)
2008   Nicolas Devilder
  Paul-Henri Mathieu
  Mariusz Fyrstenberg
  Marcin Matkowski
7–6(7–4), 6–7(9–11), [22–20]
2009   František Čermák
  Michal Mertiňák
  Johan Brunström
  Jean-Julien Rojer
6–2, 6–4
2010   Juan Ignacio Chela
  Łukasz Kubot
  Marcel Granollers
  Santiago Ventura
6–2, 5–7, [13–11]
2011   Daniele Bracciali
  Potito Starace
  Julian Knowle
  David Marrero
3–6, 6–4, [10–8]
2012   Robert Lindstedt
  Horia Tecău
  Jérémy Chardy
  Łukasz Kubot
7–6(7–2), 6–3
2013   Max Mirnyi
  Horia Tecău
  Lukáš Dlouhý
  Oliver Marach
4–6, 6–4, [10–6]
2014   Jean-Julien Rojer
  Horia Tecău
  Mariusz Fyrstenberg
  Marcin Matkowski
6–4, 6–4
2015   Marius Copil
  Adrian Ungur
  Nicholas Monroe
  Artem Sitak
3–6, 7–5, [17–15]
2016   Florin Mergea
  Horia Tecău
  Chris Guccione
  André Sá
7–5, 6–4

Vezi și modificare

Note modificare

Legături externe modificare

  Materiale media legate de BRD Năstase Țiriac Trophy la Wikimedia Commons