Ioan Ovidiu Muntean

politician român
(Redirecționat de la Ovidiu Ioan Muntean)
Ovidiu Ioan Muntean
Date personale
Născut (77 de ani) Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiepolitician Modificați la Wikidata
Ministrul comunicațiilor și societății informaționale Modificați la Wikidata

Ioan Ovidiu Muntean (n. 20 mai 1947, Roșcani/Dobra, Hunedoara, România) este un om politic român, fost ministru al telecomunicațiilor în Guvernul Văcăroiu, timp de 6 luni în anul 1996.[1]

Originar din Roșcani, comuna Dobra, județul Hunedoara, s-a născut la 20 mai 1947. Primele patru clase le-a parcurs în cadrul Școlii Primare din Roșcani, urmând în continuare cursurile școlare la internatul Scolii medii mixte „Decebal” din Deva, iar în 1965 a absolvit cursurile liceale, primind Diploma de maturitate în domeniul teoretic real. În 1971  a primit Diploma de inginer în  specialitatea Electromecanică laInstitutul Politehnic Cluj, iar în anul 2000 a devenit Doctor inginer în Inginerie electrică la același prestigios Institut Politehnic,  in prezent Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca.

În cariera profesională  distingem numirea sa în 1991 ca Director al Direcției de Telecomunicații Hunedoara-Deva, în 1995 ca Președinte (PDG) la Regia Autonomă Romtelecom  București, în 1996  Ministru în Guvernul Văcaroiu la Ministerul Comunicațiilor, în 1997 Director coordonator al Direcției de Telecomunicații Hunedoara – Deva, în 2003 Conferentiar universitar  în cadrul Universității din Petroșani, iar în 2009 Rector al Universității „Mihai Eminescu” dinTimișoara.

Ca realizări importante legate de demnitatea de Ministru al Comunicațiilor merită consemnate, printre altele, elaborarea Legii Telecomunicațiilor nr. 74/1996, a Legii serviciilor poștale nr.83/1996, a Legii privind organizarea și funcționarea Serviciului de Telecomunicații Speciale nr. 92/1996,  introducerea telefoniei mobile GSM prin acordarea pentru România a licențelor comerciale Connex și Dialog și elaborarea unei strategii de dezvoltare a telecomunicațiilor în România și de coexistență în Balcani.

În domeniul universitar, activitatea de cercetare este relevată prin numeroase studii publicate în țară și în străinătate, din care amintim Iron ore beneficiation using roll-type separator in high intensity electric field, New Orleans, Luisiana, 1997, Cercetări experimentale privind influența câmpului electric intens asupra fenomenelor de separare a substanțelor utile din minereuri sărace și deșeuri miniere, Cluj-Napoca, 1997, Îmbogățirea concentratului de fier prin separarea în câmp electric intens, Petroșani, 1998, Electro-separation in corona field of iron ore with magnetite, Oradea, 1999, precum și elaborarea cursurilor universitare și a tratatelor în Domeniul protecției mediului și a dezvoltării durabile: 1) Ioan Ovidiu Muntean, Câmpul electric intens, factor ecologic în metalurgia fierului, Editura Emia, Deva, 2000, 2) Ioan Ovidiu Muntean, Separarea minereurilor de fier în câmpul electric intens, Editura Emia, Deva, 2001, 3)'Ioan Ovidiu Muntean,  Procedee electrice de concentrare a minereurilor de fier cu magnetit, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2004, 4) Ioan Ovidiu Muntean, Tehnici de depoluare a mediului, Editura Universitas, Petroșani, 2004, 5) Ioan Ovidiu Muntean, Ecologia și protecția mediului, Editura Universitas, Petroșani, 2004, 6) Roman Morar, Ioan Ovidiu Muntean, Ioan Cugleșan, Ioan Almășan, Tehnologii de depoluare a mediului, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2004, 7) Roman Morar, Ioan Ovidiu Muntean, Ioan Cugleșan, Natalia Cugleșan, Ioan Pocan, Tehnologii pentru protecția mediului. Legislație, teorie, aplicații, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2008.

A adus de asemenea, o contribuție  importantă  la bunul mers al vieții sociale, fiind ales sau numit în diferite funcții: din 1999 este Președintele Asociației „Morala Creștină” din Roșcani, din 2004 este Directorul Revistei de cultură „Ecospirit” a Asociației „Morala Creștină” din Roșcani, din 2006 este Președintele Composesoratului Urbarial din Roșcani, din 2008 este Președintele Filialei Hunedoara  a Asociației Proprietarilor de Păduri, Pășuni și Terenuri Agricole din România, din 2009 este Președintele Filialei Hunedoara a Patronatului Român, din 2010 este Președintele Filialei Hunedoara a Uniunii Vatra Românească, organizație nonguvernamentală de extremă dreapta. [2][3]

A participat activ la Revoluția din Decembrie 1989 prin organizarea bunului mers al comunicațiilor specifice acesteia în județul Hunedoara atât în etapa  premergătoare cât și  în momentele de desfăsurare propriu-zisă a acesteia și în perioada  următoare. Pentru această participare, în 1994 i s-a acordat de către Comisia pentru cinstirea  și sprijinirea eroilor Revoluției din Decembrie 89, Certificatul de participant la Revoluția română din decembrie ‘89, în 1997 i s-a acordat de către Guvernul României Certificatul de Luptător  remarcat prin fapte deosebite pentru victoria Revoluției române din decembrie ’89, în anul 2000 i s-a acordat de către Președintele României,  Brevetul de Luptător pentru victoria Revoluției române din Decembrie ‘89,  iar în 2007 i s-a acordat de către Parlamentul României Certificatul de Luptător  remarcat prin fapte deosebite. În prezent militează pentru organizarea unei aplicări corecte a Legii 341/2004 privind recunoștința față de eroii martiri și luptătorii care au contribuit decisiv la victoria Revoluției din Decembrie 89, fiind membru cu drepturi depline al Asociației  Luptătorilor din Decembrie ‘89 Deva din 1999, precum și Președintele Comisiei de Onoare a Asociației Județene a Răniților Revoluției și Urmașilor Eroilor Martiri Hunedoara - Deva.

În perioada 1998-2010 a fost ales Epitrop al Parohiei Ortodoxe din  Roșcani, Deputat al Protopopiatului Ortodoxe Deva în Adunarea Eparhială a Episcopiei Aradului și Hunedoarei și Consilier al Episcopului Aradului și Hunedoarei.

Trebuie de asemenea consemnat faptul că în 2003 la Palatul Esterhazy din Viena (Austria) a fost investit Cavaler al Ordinului Cavalerilor Bizantini pentru protejarea Locurilor Sfinte și a Sfântului Mormânt din Ierusalim, în 2004 la Castelul Sargans (Elveția)  a fost ridicat la demnitatea de Vice Guvernator al Ordinului pentru România, iar în 2006 la Mănăstirea Bochum (Slovacia) a fost investit Cavaler al Ordinului militaro-religios Sfântul Lazarus.

A elaborat mai multe studii de istoriografie, de etnografie si folclor ale ținutului natal.  Menționăm în acest context lucrările din domeniul  istoriei zonei Roșcani: Tradiție nobiliară în Roșcani, Corviniana-Acta Musei Corvinensis X, Hunedoara, 2006 și  Nicolae Șindea alias Ciocănești de Roșcani, Sargetia- Acta Musei Devensis, XXXV-XXXVI, 2007-2008.

În anul 2000 i s-a acordat Premiul Fundației Ethnos pentru mecenat artistic datorită realizării Proiectului cultural Roșcani-2000 al Asociației „Morala Creștină” din Roșcani,  proiect materializat în patru cărți:1) monografia etnofolclorică rurală, de N.A. Știucă & Co, Roșcani, un sat pentru mileniul III, Editura Emia, Deva, 2000, 2) monografia Bisericii Ortodoxe Bunavestire din Roșcani, Dr. Zeno Karl Pinter Roșcani – biserica, monument istoric, Editura Emia, Deva, 2001.3) Monografia istorică a localităților Roșcani, Mihăiești, Panc, Panc-Săliște, Dr. Vasile Ionaș,  Roșcani, file de istorie, Editura Emia, Deva, 2002 și 4) monografia cercetării arheologice exemplare a localității Roșcani, Dr. Sabin Adrian Luca,  Roșcani – cercetări arheologice, Editura Emia, Deva, 2004.

De asemenea, aprecierea publică pentru contributiile sale în domeniul preocupărilor stiințifice și ale scrisului s-a concretizat în Premiul APLER pe anul 2001 pentru cartea de știință, Premiul special ASLA la Salonului de carte, Oradea, 2002, Premiul I  al Consiliului Județean –DJCCPCN, Cluj-Napoca 2005 pentru Filmul document, Diploma de participare  la al 27 - lea Congres al  Academiei  Artelor și Științei Americano-Române, Universitatea din Oradea, 2002,  Diploma pentru acordarea Medaliei Jubiliare a Universității din Petroșani, 2003, Diplomă de Excelență a Universității Ecologice  „Traian”, Deva-2010, Diplomă pentru Merite Literar-artistice, Emia, 2007, Diplomă pentru acordarea titlului de Cavaler al Cărții decernat de Casa de Editare Emia, 2012.

Consemnăm de asemenea ca importante aprecierile  unor instituții ale statului făcute cu diferite prilejuri: Diplomă  a Prefecturii Alba și a Consiliului Județean Alba, Alba Iulia, 2002,  Diplomă de Onoare  a International Police Association - Secția română, Vața, 2001, Diplomă de excelență a STS, București, 2011, Diploma  de Onoare a Comunei Buceș, 2002, Diplomă de Excelență a localității Cinciș, Cinciș-2002 Diplome pentru acordarea titlului  de Cetățen de Onoare a Comunelor Dobra-2003,Vața-2002, Vețel-2002 și Blăjeni-2002, precum și  Diploma de Consilier de Onoare al  Consiliului Județean Hunedoara, Deva-2002.

Referințe

modificare
  1. ^ „Miniștrii României, școliți la Cluj (I)”. Ziua de Cluj. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ Tom Gallagher (). Romania After Ceaușescu: The Politics of Intolerance (în engleză). Edinburg University Press. ISBN 978-0-7486-0613-9. Accesat în . 
  3. ^ Erin K. Jenne (). Ethnic Bargaining: The Paradox of Minority Empowerment. Cornell University Press. pp. 212–2013. ISBN 978-0-8014-7179-7. Accesat în .