Pădurea Lapiș
| Pădurea Lapiș | |
Categoria IV IUCN (Arie de management pentru habitat/specie) | |
  Localizarea rezervației pe harta țării (punctul marchează aproximativ centrul rezervației) | |
| Poziția |  Județul Sălaj  România |
|---|---|
| Cel mai apropiat oraș | Șimleu Silvaniei Drighiu (sat) |
| Coordonate | 47°11′08″N 22°39′02″E / 47.18556°N 22.65056°E[1] |
| Suprafață | 430,40 ha |
| Înființare | 2004 |
Modifică date / text  | |
Pădurea Lapiș este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip faunistic și forestier), situată în județul Sălaj, pe teritoriul administrativ al comunei Nușfalău.[2]
Geografie modificare
Rezervația naturală este situată la limita vestică a județului Sălaj cu județul Bihor, în apropierea râului Barcău, pe teritoriul sud-vestic al satului Nușfalău, ocupând teritoriul dintre satele Drighiu și Cosniciu de Jos, lângă drumul național DN1H, la 12 km. distanță de orașul Șimleu Silvaniei și 41,2 km. față de municipiul Zalău.
Descriere modificare
Pădurea Lapiș a fost declarată arie protejată prin Hotârârea de Guvern Nr.2151 din 30 noiembrie 2004 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone)[3] și se întinde pe o suprafață de 430,40 hectare[4] pe dealurile piemontane[5] din lunca Barcăului, în ținutul istoric al Țării Silvaniei. Rezervația se află în administrarea Direcției Silvice Zalău, în subordinea Ocolului Silvic Șimleu Silvaniei.
Aria naturală reprezintă o zonă cu păduri, luminișuri, iazuri și pajiști, cu floră și faună specifică Dealurilor Silvaniei, cu scop de protecție și conservare a biodiversității vegetale și animale din acest areal.[6]
Biodiversitate modificare
Pădurea Lapiș a fost înființată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice din nord-vestul Transilvaniei.
Flora este constituită din specii arboricole de esență tare, printre care: stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora), tei pucios (Tilia cordata), gorun (Quercus patrea), stejar (Quercus robur), frasin comun (Fraxinus excelsior), cer (Quercus cerris), gârniță (Quercus frainetto), cireș (Prunus avium), salcâm alb (Robinia pseudoacacia), pin negru (Pinus nigra) sau pin de pădure (Pinus sylvestris).
La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii floristice, dintre care: mierea ursului (Pulmonaria officinalis)[7], rodul pământului (Arum maculatum), găinușe (Isopyrum thalictroides), brebenei (Corydalis solida), ciclamen (Cyclamen purpurascens)[8], rostopască (Chelidonium majus), talpa gâștii (Leonurus cardiaca), tătăneasă (Symphytum officinale), traista-ciobanului (Capsella bursa-pastoris), mărgică (Melica uniflora), păiuș (Festuca gigantea), păiuș roșu (Festuca rubra) sau firuță (Poa pratensis)[9].
Rezervația naturală asigură condiții de viețuire mai multor mamifere și păsări, dintre care unele protejate la nivel european[10] sau aflate pe lista roșie a IUCN.
Specii de mamifere semnalate în arealul rezervației: cerb (Cervus elaphus), cerb lopătar (Dama dama), căprioară (Capreolus capreolus), jder de copac (Martes martes)[11], hârciog (Cricetus cricetus), vulpe (Vulpes vulpes crucigera), mistreț (Sus scrofa) sau pisică sălbatică (Felis silvestris silvestris)[12].
Specii de păsări: ciocănitoare pestriță mică (Dendrocopos minor), ciocănitoare de stejar (Dendrocopos medius), florinete (Carduelis chloris), fâsă de pădure (Anthus trivalis), ciuș (Otus scopus), pițigoi albastru (Parus caeruleus), corb (Corvus corax), presură galbenă (Emberiza citrinella), sfrâncioc (Lanius collaris) sau șoimul rândunelelor (Falco subbuteo)[13].
Căi de acces modificare
- Drumul național (DN1H) - Șimleu Silvaniei - Nușfalău - Drighiu (în apropierea satului Drighiu, pe partea dreaptă a drumului, se intră în rezervație).[14]
Monumente și atracții turistice modificare
În vecinătatea rezervației se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
- Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” din complexul monahal al Mănăstirii Bic, a fost construită în 1778 și apoi, în anul 1795, zugrăvită de cunoscutul pictor de icoane și biserici, Ioan Pop din Românași. Biserica a fost mutată în anul 1997 din satul Stâna, în incinta Mănăstirii Bic, mănăstire înființată în anul 1994 la inițiativa stavroforei[15] Mariana Lupou. Complexul reprezintă cel mai mare așezământ monahal de călugărițe din Episcopia Sălajului.
- Biserica de lemn din Cehei construită în anul 1765, poartă hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil și a fost pictată de zugrvul Nichita, un renumit pictor de biserici al sfârșitului de secol XVIII.
- Biserica reformată din satul Ip construită în secolul al XVI-lea, suferă modificări în anii 1622 (portic), 1793 și 1825 când se construiește turnul clopotniță
- Biserica reformată din Nușfalău (fostă catolică) ridicată în stil gotic în secolul al XV-lea de către localnici cu sprijinul familiei Bánffy. Biserica suferă mai multe transformări astfel, în anul 1770 se construiește intrarea sudică și porticul, în 1783 se înlocuiește turnul din lemn, iar în 1870 se adaugă amvonul[16] și se schimbă mobilierul.[17]
- Sinagoga din Șimleu Silvaniei construită în anul 1876, lăcaș de cult evreiesc, care din anul 2005, cu sprijinul Asociației Memoriale Hebraica din Nușfalău și Jewish Architectural Heritage Fundation din America, devine Muzeul Memorial al Holocaustului din Transilvania de Nord.[18]
- Castelul Bánffy din Nușfalău, clădire monument istoric ridicată în secolul al XVIII-lea de către Bánffy Albert, descendenul familiei Bánffy, o familie nobiliară maghiară din Transilvania. Clădirea cu etaj a fost ridicată pe locul unui vechi conac distrus în anul 1514[19]. Suferind distrugeri în urma unui incendiu din 1859, aceasta se reconstruiește în anul 1925, adăugândui-se o intrare cu arcade.[20]
- Cetatea Báthory din Șimleu Silvaniei, constituie prezența arhitecturii renascentiste din Transilvania secolului al XVI-lea și reprezintă rămășițele unei cetăți medievale (castel), reședința familiei nobiliare Báthory și centrul administrativ al celor 50 de așezări (două târguri[21] și 48 de sate)[22] de pe domeniu feudal (întins în nord-vestul Transilvaniei) al acestei familii de nobili maghiari. În anul 1658 clădirea ajunge în proprietatea familiei Rékóczi. După numai doi ani, cetatea suferă distrugeri importante, datorate atacurilor armatelor turce și tătare.[23]
- Balta Cehei, rezervație naturală de tip faunistic, cu o suprafață de 18,20 hectare, situată pe teritoriul satului Cehei, în lunca râului Crasna.[24]
Vezi și modificare
Bibliografie modificare
- Județul Sălaj, Monografie, V. Cormoș. Ed. Sport-Turism, București 1980
- Dealurile Sălajului - Studiu de geografie integrantă, I. Abrudan, Ed. Caiete Silvane, Zalău 2004
- Județul Sălaj, T. Murariu, V. Sorocovschi. Ed. Academiei, București 1972
- Geografia României I, Geografia Fizică, M. Ielenicz, Ed. Universitară, București 2005
Note și referințe modificare
- ^ en - Padurea Lapis (general information); accesat la 16 martie 2013
- ^ ProtectedPlanet.net Nature Reserve - Pădurea Lapiș - delimitarea ariei protejate
- ^ Hotărârea de Guvern Nr.2151 din 30 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.38 din 12 ianuarie 2005, accesat la 15 aprilie 2012
- ^ Listă de arii protejate dinn județul Sălaj (suprafață, anul declarării, localizare, categorie IUCN) Arhivat în , la Wayback Machine., accesat la 23 aprilie 2012
- ^ Piemontul reprezintă o formă de relief de la contactul unui munte cu o depresiune sau o câmpie
- ^ Apmsj.anpm.ro - Agenția Națională pentru Protecția Mediului - Agenția pentru Protecția Mediului Sălaj, accesat la 15 aprilie 2012
- ^ Mierea ursului este o plantă foarte răspândită în România, cunoscută sub mai multe denumiri: țâța oii, cuscrișor, albăstrea, tutun de pădure, etc.
- ^ Cyclamen purpurascens este o specie floristică de primăvară ce vegetează în pădurile de fag și este cunoscută în unele zone sub denumirea populară de călugăr
- ^ Spontana.robustit.com - Specii din flora spontană a Românie Arhivat în , la Wayback Machine., accesat la 15 aprilie 2012
- ^ Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică, accesat la 18 iulie 2014
- ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Martes martes; accesat la 18 iulie 2014
- ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Felis silvestris; accesat la 18 iulie 2014
- ^ Enrin.grida.no - Flora și fauna sălbatică a României Arhivat în , la Wayback Machine., accesat la 15 aprilie 2012
- ^ Pancarpatica.org - Rezervația naturală Pădurea Lapiș - Harta turistică[nefuncțională], accesat la 15 aprilie 2012
- ^ Stavroforul este arhimandritul (titlu dat unui stareț dintr-o mănăstire mare) care poartă o distincție ecleziastică pe piept
- ^ Amvonul este un mic balcon de unde se citește evanghelia
- ^ Welcometoromania.ro - Biserica Reformată din satul Nușfalău, accesat la 23 aprilie 2012
- ^ Welcometoromania.ro - Sinagoga din Șimleu Silvaniei, Muzeul Holocaustului, accesat la 24 aprilie 2012
- ^ Cetati.medievistica.ro - Cetăți din Transilvania - Nușfalău[nefuncțională], accesat la 23 aprilie 2012
- ^ Welcometoromania.ro - Nușfalău - Castelul Bánffy, accesat la 23 aprilie 2012
- ^ Noțiunea de târg în cazul de față, se referă la o așezare de tipul unui oraș mai mic
- ^ Simleusilvaniei.ro - Obiective turistice în județul Sălaj - Ruinele cetății Báthory (secolul al XVI-lea), accesat la 24 aprilie 2012
- ^ Welcometoromania.ro - Cetatea Báthory din Șimleu Silvaniei, accesat la 24 aprilie 2012
- ^ Welcometoromania.ro - Rezervația naturală Balta Cehei, accesat la 24 aprilie 2012
Galerie foto modificare
Specii floristice modificare
-
Ţâţa oii -
Rodul pământului -
Păiuş
Specii de păsări modificare
-
Piţigoi albastru -
Ciocănitoare pestriţă mică -
Florinete
.jpg)
Specii de mamifere modificare
-
Cerb lopătar -
Jder de copac -
Pisică sălbatică
