Pădurea Sarului

Pădurea Sarului
Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Harta locului unde se află Pădurea Sarului Sit de Importanță Comunitară (SCI)
alt=Harta locului unde se află Pădurea Sarului Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Localizarea sitului pe harta țării
PozițiaActual Olt county CoA.pngJudețul Olt
 România
Cel mai apropiat orașPiatra-Olt
Coordonate44°26′25″N 24°11′08″E / 44.44028°N 24.18556°E44.44028°N 24.18556°E / 44.44028; 24.18556 ()[1]
Suprafață6.793 ha
BioregiuneContinentală
Înființare2007
Cod SCI/SPAROSCI0168

Pădurea Sarului este o arie protejată (sit de importanță comunitară - SCI) situată în Oltenia, pe teritoriul județului Olt[2].

LocalizareModificare

Aria naturală se află în partea central-vestică a județului Olt, pe teritoriile administrative ale comunelor Bobicești, Găneasa, Morunglav, Pleșoiu și al orașului Piatra-Olt[3] și este străbătută de drumul național DN65, care leagă municipiul Craiova de Slatina[4].

DescriereModificare

Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[5] și se întinde pe o suprafață de 6.793 hectare[6].

 
Croitorul cenușiu al stejarului (Morimus funereus)[7]

Situl reprezintă o suprafață împădurită cu arboret de gorun (Quercus petraea), gârniță (Quercus frainetto) și cer (Quercus cerris), încadrată în bioregiune continentală aflată în lunca dreaptă a Oltețului; ce conservă habitate naturale de tip: Păduri balcano-panonice de cer și gorun[8] și protejază o gamă diversă de faună și floră.

La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[9], printre care: un amfibian din specia Triturus cristatus (triton cu creastă, specie aflată pe lista roșie a IUCN[10]); precum și trei specii de coleoptere: croitorul mare al stejarului (Cerambyx cerdo), rădașca (Lucanus cervus) și croitorul cenușiu al stejarului (Morimus funereus)[11].

Căi de accesModificare

Monumente și atracții turisticeModificare

În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:

 
Biserica "Sf. Nicolae" din Slatina
  • Biserica "Sf. Nicolae" din satul Cocorăști, construcție 1812, monument istoric.
  • Biserica "Sf. Nicolae" (din coastă, Slatina), construcție 1700, monument istoric.
  • Biserica "Buna Vestire" din satul Doba, construcție 1780, monument istoric.
  • Biserica "Cuvioasa Paraschiva" din satul Izvoru, construcție 1862, monument istoric.
  • Biserica "Sf. Voievozi" din Pleșoiu, construcție 1734, monument istoric.
  • Biserica "Cuvioasa Paraschiva" din Poiana Mare, construcție 1833, monument istoric.
  • Biserica "Sf. Paraschiva" din satul Bobicești, construcție 1818, monument istoric.
  • Catedrala din Slatina (monument istoric) construită în 1782 de Ionașcul Cupetul și pictată Gheorghe Tattarescu.
  • Situl arheologic de la Găneasa (sec. VI-VII, Hallstatt, Epoca bronzului, Cultura Verbicioara, Epoca bronzului timpuriu, Cultura Glina).
  • Situl arheologic de la Piatra-Olt (sec. IV-II a. Chr., Latène, Epoca bronzului, Cultura Verbicioara, Neolitic, Cultura Vădastra).
  • Așezarea și castrul de la Acidava, orașul Piatra-Olt (sec. II - III p. Chr.).
  • Rezervația naturală Valea Oltețului

Legături externeModificare

Vezi șiModificare

NoteModificare