Piatra-Olt
Piatra-Olt este un oraș în județul Olt, Oltenia, România, format din localitatea componentă Piatra-Olt (reședința), și din satele Bistrița Nouă, Criva de Jos, Criva de Sus, Enoșești și Piatra. Este un important nod de cale ferată cu 4 direcții: Craiova, Râmnicu Vâlcea, Caracal și Pitești. Aspectul său este destul de rural, caracteristicile urbane fiind identificate doar în jurul gării. [necesită citare].
Piatra-Olt | |||
— oraș — | |||
| |||
Piatra-Olt (România) Poziția geografică în România | |||
Coordonate: 44°21′37″N 24°17′39″E / 44.360277777778°N 24.294166666667°E | |||
---|---|---|---|
Țară | România | ||
Județ | Olt | ||
SIRUTA | 128105 | ||
Atestare documentară | 1529 | ||
Reședință | Piatra-Olt[*] | ||
Componență | |||
Guvernare | |||
- primar al orașului Piatra-Olt[*] | Nicușor Rada[*][1] (PSD, octombrie 2020) | ||
Suprafață | |||
- Total | 76,83 km² | ||
Populație (2021) | |||
- Total | 6.000 locuitori | ||
- Densitate | 83,34 loc./km² | ||
Fus orar | UTC+2 | ||
Cod poștal | 235500 | ||
Prezență online | |||
site web oficial GeoNames | |||
Poziția localității Piatra-Olt | |||
Modifică date / text |
În satul Enoșești se găsesc urmele castrului și ale așezării civile romane Acidava care a păstrat numele vechii așezări, Davae, a tribului getic al acilor. Castrul a făcut parte din sistemul limesului alutan.
Satul Criva este menționat pe 16 septembrie 1519 într-un document în care Neagoe Basarab întărește mănăstirii Seaca (Olt) cu mai multe sate dăruite de Manea clucerul între care și Criva toată cu tot hotarul.
Satul Piatra este atestat la 14 aprilie 1529 într-un document dat de Pârvu, mare ban al Craiovei, în care este menționată dania sa către mănăstirea Tismana.
Demografie
modificareConform recensământului efectuat în 2021, populația orașului Piatra-Olt se ridică la 6.000 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 6.299 de locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (73,65%), cu o minoritate de romi (15,72%), iar pentru 10,57% nu se cunoaște apartenența etnică.[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (86,93%), cu o minoritate de adventiști (1,03%), iar pentru 11,42% nu se cunoaște apartenența confesională.[4]
Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki. |
Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Politică și administrație
modificareOrașul Piatra-Olt este administrat de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Nicușor Rada[*] , de la Partidul Social Democrat, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[5]
Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Partidul Social Democrat | 10 | |||||||||||
Partidul Național Liberal | 5 |
Note
modificare- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
Vezi și
modificare- Pădurea Sarului (sit de importanță comunitară inclus în rețeaua europeană Natura 2000 în România).
Bibliografie
modificare- Ghidul județului Olt, ediția 1974.
Lectură suplimentară
modificare- Monografia orașului Piatra-Olt, Editura Didactis Pres, 2005