PASOK
Mișcarea Socialistă Panelenică | |
Πανελλήνιο Σοσιαλιστικό Κίνημα Panellinio Sosialistiko Kinima | |
Oameni cheie | |
---|---|
Președinte | Nikos Androulakis |
Secretar | Manolis Christodoulakis |
Fondator(i) | Andreas Papandreou |
Date | |
Înființat | 3 septembrie 1974 |
Sediu | Chariláou Trikoúpi 50 106 80 Atena, Grecia |
Organizație de tineret | Tineretul PASOK |
Număr de membri (2022) | 189,000[1] |
Informații | |
Ideologie oficială | |
Poziție politică |
|
Slogan politic | „Societatea în prim plan” |
Afiliere națională | PASOK – Mișcarea pentru Schimbare |
Afiliere internațională | Alianța Progresistă Internaționala Socialistă |
Afiliere europeană | Partidul Socialiștilor Europeni |
Grup europarlamentar | Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților |
Culori oficiale | Verde |
Parlamentul Greciei | 32 / 300 |
Parlamentul European | 1 / 21 |
Prezență online | |
www.pasok.gr | |
Modifică date / text |
Mișcarea Socialistă Panelenică (în greacă Πανελλήνιο Σοσιαλιστικό Κίνημα, transliterat: Panellínio Sosialistikó Kínima, pronunțat [paneˈlini.o sosi.alistiˈko ˈcinima]), cunoscută în mare sub acronimul PASOK, (/pəˈsɒk/; ΠΑΣΟΚ, pronunțat [paˈsok]) este un partid politic social democrat din Grecia.[2][3][4] Până în 2012, a fost unul dintre cele două mari partide ale țării, alături de Noua Democrație, principalul său rival.
Ca urmare a prăbușirii dictaturii militare din Grecia din 1967-1974, PASOK a fost fondat pe 3 septembrie 1974 ca un partid socialist, socialist democratic și naționalist.[9]
Anterior fiind cel mai mare partid de stânga din Grecia între 1977 și 2012, PASOK și-a pierdut mult din sprijinul popular ca urmare a crizei datoriei din Grecia. Când a început criza, PASOK a fost la conducere și a negociat primul pachet de salvare a Greciei cu troica europeană, care a necesitat măsuri dure de austeritate.[10][11] Acest lucru a cauzat o prăbușire în popularitate ca urmare a crizei economice,[12][13] partidul a făcut parte din două coaliții guvernamentale din 2011 până în 2015, timp în care mai multe măsuri de austritate a fost luate ca răspuns la criză. Datorită măsurilor menționate și a crizei, la alegerile din 2009, PASOK a trecut de la cel mai mare partid din Parlamentul Greciei cu 160 de locuri (43,92% din votul popular) la alegerile din 2009 la cel mai mic partid cu 13 locuri (4,68% din votul popular) la alegerile din ianuarie 2015. Acest declin a devenit cunoscut sub numele de Pasokificare.[14]
Pentru a opri declinul partidului, Fofi Gennimata a fost aleasă ca nou președinte al partidului și a format o alianță politică cunoscută sub numele de Angajamentul Democratic (DISI). La alegerile din septembrie 2015, DISI a fost al patrulea cel mai votat partid. În 2018, PASOK a fuzionat într-o nouă alianță politică a partidelor de centru-stânga, din nou conduse de Gennimata, numită Mișcarea pentru Schimbare (KINAL), devenind al treilea partid ca mărime din parlament la alegerile din 2019.
Afilieri europene și internaționale
modificarePASOK este membru al Internaționalei Socialiste,[15] Alianței Progresiste[16] și al Partidului Socialiștilor Europeni.[17] Europarlamentarii PASOK fac parte din grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților (S&D) din Parlamentul European.
Pasokificarea se referă la declinul în ceea ce privește spectrul politic al partidelor de centru-stânga în Europa.
Rezultate electorale
modificareParlamentul Greciei
modificareAlegeri | Parlamentul Greciei | Poziție | Guvern | Lider | ||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Voturi | % | ±pp | Locuri câștigate | +/− | ||||
1974 | 666,413 | 13.58% | Nou | 12 / 300
|
▲12 | 3 | Opoziție | Andreas Papandreou |
1977 | 1,300,025 | 25.34% | +11.76 | 93 / 300
|
▲81 | 2 | Opoziție | |
1981 | 2,726,309 | 48.07% | +22.73 | 172 / 300
|
▲79 | 1 | Guvern | |
1985 | 2,916,735 | 45.82% | −2.25 | 161 / 300
|
▼11 | 1 | Guvern | |
Iunie 1989 | 2,551,518 | 39.13% | −6.69 | 125 / 300
|
▼36 | 2 | Opoziție | |
Noiembrie 1989 | 2,724,334 | 40.67% | +1.54 | 128 / 300
|
▲3 | 2 | Guvern ecumenic | |
1990 | 2,543,042 | 38.61% | −2.06 | 123 / 300
|
▼5 | 2 | Opoziție | |
1993 | 3,235,017 | 46.88% | +8.27 | 170 / 300
|
▲47 | 1 | Guvern | |
1996 | 2,814,779 | 41.49% | −5.39 | 162 / 300
|
▼8 | 1 | Guvern | Costas Simitis |
2000 | 3,007,596 | 43.79% | +2.40 | 158 / 300
|
▼3 | 1 | Guvern | |
2004 | 3,003,988 | 40.55% | −3.34 | 117 / 300
|
▼41 | 2 | Opoziție | George Papandreou |
2007 | 2,727,279 | 38.10% | −2.45 | 102 / 300
|
▼15 | 2 | Opoziție | |
2009 | 3,012,373 | 43.92% | +5.82 | 160 / 300
|
▲58 | 1 | Guvern | |
Mai 2012 | 833,452 | 13.18% | −30.74 | 41 / 300
|
▼119 | 3 | Niciun guvern format | Evangelos Venizelos |
Iunie 2012 | 756,024 | 12.28% | −0.80 | 33 / 300
|
▼8 | 3 | Guvern de coaliție | |
Ianuarie 2015 | 289,469 | 4.68% | −7.60 | 13 / 300
|
▼20 | 7 | Opoziție | |
Septembrie 2015 | 341,390 (DISY) |
6.28% (DISY) |
+1.60 | 16 / 300
|
▲3 | 4 | Opoziție | Fofi Gennimata |
2019 | 457,519 (KINAL) |
8.10% (KINAL) |
+1.82 | 19 / 300
|
▲3 | 3 | Opoziție | |
Mai 2023 | 676,166 (KINAL) |
11.46%% (KINAL) |
+3.36 | 40 / 300
|
▲21 | 3 | Alegeri anticipate | Nikos Androulakis |
Iunie 2023 | 617,045 (KINAL) |
11.85% (KINAL) |
+0.39 | 32 / 300
|
▼8 | 3 | Opoziție |
Parlamentul European
modificareParlamentul European | |||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
Alegeri | Voturi | % | ±pp | Locuri câștigate | +/− | Poziție | Lider |
1981 | 2,278,030 | 40.1% | Nou | 10 / 24
|
▲10 | 1 | Andreas Papandreou |
1984 | 2,476,491 | 41.6% | +1.5 | 10 / 24
|
▬0 | 1 | |
1989 | 2,352,271 | 35.9% | −5.7 | 9 / 24
|
▼1 | 2 | |
1994 | 2,458,619 | 37.6% | +1.7 | 10 / 25
|
▲1 | 1 | |
1999 | 2,115,844 | 32.9% | −4.7 | 9 / 25
|
▼1 | 2 | Costas Simitis |
2004 | 2,083,327 | 34.0% | +1.1 | 8 / 24
|
▼1 | 2 | George Papandreou |
2009 | 1,878,859 | 36.6% | +2.6 | 8 / 22
|
▬0 | 1 | |
2014 | 458,403 (Elia) |
8.0% (Elia) |
−28.6 | 2 / 21
|
▼6 | 4 | Evangelos Venizelos |
2019 | 436,726 (KINAL) |
7.7% (KINAL) |
−0.3 | 2 / 21
|
▬0 | 3 | Fofi Gennimata |
Liderii partidului
modificare# | Lider | Portret | Mandat | Prim-ministru | ||
---|---|---|---|---|---|---|
1 | Andreas Papandreou | 3 septembrie 1974 | 23 iunie 1996† | 1981–1989 1993–1996 | ||
2 | Costas Simitis | 30 June 1996 | 8 febuarie 2004 | 1996–2004 | ||
3 | George Papandreou | 8 February 2004 | 18 martie 2012 | 2009–2011 | ||
4 | Evangelos Venizelos | 18 martie 2012 | 14 iunie 2015 | — | ||
5 | Fofi Gennimata | 14 iunie 2015 | 25 octombrie 2021† | — | ||
6 | Nikos Androulakis | 13 decembrie 2021 | În funcție | — |
Galerie
modificare-
1981-2012
-
2012–2017
-
2022-
Note
modificare- ^ „ΚΙΝΑΛ - ΠΑΣΟΚ: Την Κυριακή τα μέλη αποφασίζουν για όνομα και οργανώσεις - Πού θα στηθούν οι κάλπες”. .
- ^ a b Nordsieck, Wolfram (). „Greece”. Parties and Elections in Europe.
- ^ a b Dimitrakopoulos, Dionyssis G.; Passas, Argyris G. (), „The Panhellenic Socialist Movement and European integration: The primacy of the leader”, Social democracy and European integration, Taylor & Francis, pp. 117–156, ISBN 9780203845349
- ^ a b Dimitri Almeida (). The Impact of European Integration on Political Parties: Beyond the Permissive Consensus. Routledge. p. 61. ISBN 978-0-415-69374-5.
- ^ Gaffney, John (). Political Parties and the European Union. Routledge. p. 177. ISBN 978-1-134-87616-7. Accesat în .
- ^ „Katastatikó PASOK” Καταστατικό ΠΑΣΟΚ [PASOK Statute] (PDF) (în Greek). PASOK. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ „Greek PM Falls Short in First Round Presidential Vote”. VOA News. Reuters. . Accesat în .
- ^ „Katastatikó PASOK” Καταστατικό ΠΑΣΟΚ [PASOK Statute] (PDF) (în Greek). PASOK. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ Καταστατικό ΠΑΣΟΚ (PDF) (în greacă). ΠΑΣΟΚ. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ Smith, Helena (). „Greece approves sweeping austerity measures”. The Guardian. Accesat în .
- ^ Donadio, Rachel (). „Greece Approves Tough Measures on Economy”. The New York Times. Accesat în .
- ^ „Politikó Varómetro 95 – Októvrios 2011” Πολιτικό Βαρόμετρο 95 – Οκτώβριος 2011 [Ultimate Barometer 95 - October 2011] (PDF) (în greacă). Skai Group. . Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ „Mnimónio éna chróno metá: Apodokimasía, aganáktisi, apaxíosi, anasfáleia” Μνημόνιο ένα χρόνο μετά: Αποδοκιμασία, αγανάκτηση, απαξίωση, ανασφάλεια [One Year after the Memorandum: Disapproval, Anger, Disdain, Insecurity] (în greacă). Skai Group. . Accesat în .
- ^ Younge, Gary (). „Jeremy Corbyn has defied his critics to become Labour's best hope of survival”. The Guardian. ISSN 0261-3077. Accesat în .
- ^ „MEMBER PARTIES of the SOCIALIST INTERNATIONAL”. Socialist International. Accesat în .
Greece Panhellenic Socialist Movement, PASOK
- ^ „Participants - l'Alliance progressiste”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Parties - PES”. Arhivat din original la . Accesat în .