Palanca, Ștefan Vodă
| Palanca | |||
| — Sat — | |||
 Nistrul la Palanca. | |||
| |||
  Palanca Palanca (Ștefan Vodă) | |||
 Palanca Palanca (Ștefan Vodă) | |||
| Coordonate: 46°24′34″N 30°05′35″E / 46.40944°N 30.09306°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  Republica Moldova | ||
| Unitate administrativă | Raionul Ștefan Vodă | ||
| Guvernare | |||
| - Primar | Dumitru Cozlovschi (PAS[1], 2021) | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 38,39 km² | ||
| Altitudine | 14 m.d.m. | ||
| Populație (2014)[2] | |||
| - Total | 1.708 locuitori | ||
| Fus orar | EET | ||
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) | ||
| Cod poștal | MD-4227[3] | ||
| Prezență online | |||
GeoNames  | |||
Modifică date / text  | |||
Palanca este un sat din raionul Ștefan Vodă, Republica Moldova. Se află la granița cu Ucraina și este punctul extrem de est al Republicii Moldova. Șoseaua Odesa-Reni ce trece prin sudul comunei are o importanță relevantă pentru Ucraina, făcând legătura între Bugeacul ucrainean și restul teritoriului acestei țări. Tot pe teritoriul comunei Palanca se află vama „Bender”, ce contribuie și ea la importanța acesteia.
IstoricModificare
În perioada modernă, deși tratatul bilateral moldo-ucrainean din 23 octombrie 1992 nu făcea nici o referire la un eventual schimb de teritorii între cele două state, un Schimb teritorial între Republica Moldova și Ucraina a fost consemnat într-un proiect de protocol adițional în 2001, Palanca făcând obiect al proiectului al cărui scop era lărgirea accesului Republicii Moldova la Dunăre, la răsărit de portul Giurgiulești, în schimbul cedării către Ucraina a porțiunii din Palanca a șoselei Odesa-Reni. Protocolul adițional din 2001 urma să fie analizat de o instanță de drept international, dar potrivit ministrului de externe moldovean de atunci, Andrei Popov, schimbul teritorial nu era realizabil deoarece conform proiectului, R. Moldova ar fi trebuit să cedeze 10,5 km² la Nistrul de Jos, pe când Ucraina nu ar fi cedat la Giurgiulești decât 89,25 hectare, încălcând astfel dreptul internațional potrivit căruia niciunul dintre cele două state nu trebuie să sufere o pierdere de suprafață.[4]
DemografieModificare
Structura etnicăModificare
Structura etnică a localității conform recensământului populației din 2004[5]:
| Grup etnic | Populație | % Procentaj |
|---|---|---|
| Băștinași declarați Moldoveni Băștinași declarați Români |
1.895 34 |
93,81% 1,68% |
| Ucraineni | 40 | 1,98% |
| Ruși | 35 | 1,73% |
| Țigani | 9 | 0,45% |
| Găgăuzi | 3 | 0,15% |
| Bulgari | 1 | 0,05% |
| Polonezi | 1 | 0,05% |
| Alții | 2 | 0.1% |
| Total | 2.020 | 100% |
PersonalitățiModificare
- Mihail Vronschih - doctor habilitat în biologie, specialist în domeniul protecției plantelor, membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei.[6]
Vezi șiModificare
NoteModificare
- ^ „Proces-verbal privind totalizarea rezultatelor votării la alegerea primarului satului Palanca, raionul Ștefan Vodă, întocmit de Consiliul electoral al circumscripției electorale sătești Palanca nr. 21/14, raionul Ștefan Vodă” (PDF). Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova. .
- ^ Rezultatele Recensămîntului Populației și al Locuințelor din 2014: „Caracteristici - Populație (populația pe comune, religie, cetățenie)” (XLS). Biroul Național de Statistică. . Accesat în .
- ^ „Coduri poștale - Republica Moldova”. Poșta Moldovei. Accesat în .
- ^ Cubreacov, Vlad (). „Apropo de Giurgiulești sau despre „cedările" teritoriale ucrainene din capul gânditorilor suficienți”. Flux. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Recensământul populației din 2004. Caracteristici demografice, naționale, lingvistice, culturale statistica.md
- ^ GAINA Boris; VOLOȘCIUC, Leonid. Membru corespondent al AȘM Mihail VRONSCHIH la 70 de ani. Akademos, nr. 2 (21), 2011, pp. 156-157.
Legături externeModificare
- Tranzacția teritorială Palanca la Flux.md, 04.12.2009