Palonier
Un palonier este o pârghie articulată, prevăzută cu pedale la extremități, folosită la dirijarea cu picioarele a unei aeronave sau a unei ambarcațiuni (de exemplu un caiac) într-o anumită direcție.[1][2]
A – eleron
B – manșa și palonierul
(comandă suprafețele)
C – profundor
D – direcție
Termenul de palonier vine din limba franceză: palonnier, care înseamnă o piesă (de obicei o bară) care servește la repartizarea forțelor. În limba română termenul se folosește exclusiv în scopul descris mai sus.[1][2]
Palonierul în aviație modificare
În aviație palonierul este un dispozitiv din carlinga unei aeronave, prin care pilotul comandă cu picioarele direcția în care trebuie să zboare aeronava respectivă.[3][4][5]
La un avion sau planor direcția este comandată cu picioarele, prin intermediul palonierului și determină rotirea aparatului de zbor în jurul axei verticale, dând acestuia direcția de zbor dorită.[4] Inițial palonierul era o bară montată pe un pivot vertical, iar capetele sale erau legate prin cabluri la direcția avionului. Actual palonierul este montat într-o articulație complexă și acționează și frânele trenului de aterizare. Comenzile pot fi mecanice, hidraulice sau electrice (Fly-by-wire).
În zbor, apăsarea („călcarea”) pedalei din dreapta, brachează direcția la dreapta, ca urmare avionul se rotește la dreapta, iar apăsarea pedalei din stânga brachează direcția la stânga și rotește avionul la stânga.[3][4][5]
După aterizare, apăsarea simultană a ambelor pedale acționează asupra distrugătoarelor de portanță (spoilere). Pe sol, apăsarea fiecărei pedale acționează asupra frânelor trenului de aterizare principal din partea respectivă, determinând virarea pe sol a aeronavei. La avioanele ultraușoare, pentru virarea pe sol palonierul acționează asupra roții din bot.[6] Apăsarea simultană a pedalelor acționează asupra tuturor frânelor și determină frânarea pe sol a aeronavei. Efectul palonierului asupra girației aeronavei este similar și în zbor și la sol.
La elicopterele cu rotor anticuplu palonierul acționează asupra pasului elicei acestui rotor. La elicopterele cu două elici portante palonierul acționează asupra pasului acestor elici.[3][7] La elicopterele fără rotor anticuplu în coadă (NOTAR (en)), stabilizate prin efect Coandă, palonierul acționează asupra voletului fantei de aer a cozii.[8] În toate cazurile efectul este unul de girație a elicopterului, similar cu cel de la avion.
Note modificare
- ^ a b Remus Răduleț și colab., Lexiconul Tehnic Român, București: Editura Tehnică, 1957–1966.
- ^ a b Florin Marcu, Constantin Maneca, Dicționar de neologisme, ediția a III-a, București: Ed. Academiei RSR, 1986
- ^ a b c Lucian Miclăuș, Glosar aviatic, Timișoara: Ed. Marineasa
- ^ a b c Costăchescu, pp. 32–33
- ^ a b Aeroclubul României, Curs teoretic de zbor, p. 53, accesat 2017-07-16
- ^ Direcția Generală a Aviației Civile, Serviciul de Formare Aeronautică și Control Tehnic, Manualul pilotului de ULM[nefuncțională], traducere după Manuel du pilote ULM, Toulouse: Ed. Cépaduès, 2005, ISBN: 978-2854286205, accesat 2017-07-20
- ^ Costăchescu, pp. 242–243
- ^ en Gerard Frawley, The International Directory of Civil Aircraft, 2003–2004, Aerospace Publications Pty Ltd, 2003, ISBN: 1-875671-58-7, p, 155
Bibliografie modificare
- Traian Costăchescu Tehnica zborului în aviație, Editura Tehnică, București, 1979
