Parcul din satul Pavlovca

Parcul din satul Pavlovca
Poziția	Raionul Briceni Moldova
Coordonate	48°22′59″N 26°52′38″E ({{PAGENAME}})
Suprafață	18,3 ha
Înființare	secolul al XX-lea

Parcul din satul Pavlovca, raionul Briceni, a fost fondat între anii 1900–1908 de către nobilul A. Krupenski. Are o suprafață de 18,3 ha și este situat la aprox. 4 km de comuna Larga, din componența căreia face parte satul. Este o arie protejată din Republica Moldova, reprezentând un monument de arhitectură peisagistică. În 1998 se afla în administrarea Spitalului nr. 7 din satul Pavlovca al Ministerului Sănătății. Este cel mai nordic monument de arhitectură peisagistică din țară. Din punct de vedere al arhitecturii peisagistice, se consideră a fi al doilea cel mai valoros parc din țară, cedând doar parcului Țaul.

Istoric

Numele „Pavlovca” i-a revenit parcului, cât și localității, în cinstea nașterii fiului lui A. Krupenski, pe nume Pavel. Satul este situat la nordul Moldovei, la granița dintre raionul Briceni și regiunea Cernăuți din Ucraina.

Arhitectul parcului se presupune că ar fi decoratorul Ippolit Vladislavski-Padalka, același specialist care a amenajat și parcul Țaul din raionul Dondușeni.

Conacul lui Krupenski a fost construit pe la sfârșitul secolului al XIX-lea, în partea de vest a actualului parc, pe locul cel mai înalt al acestuia. Sădirea plantelor a demarat prin anul 1900, când conacul era deja construit. Au fost sădite peste 70 de specii de arbori și arbuști decorativi, în mare parte de origine străină. Mai târziu, în partea de jos a parcului, unde se scurge un râuleț, a fost amenajat un lac cu suprafața de 3 ha, străjuit din partea de sud de un dig înalt. În 1908, în partea de est a lacului, a continuat plantarea foioaselor și coniferelor, schițându-se un silvo-parc de tip landșaft.

Starea curentă a parcului este rea. În parc au apărut și s-au înmulțit mai multe specii autohtone, care concurează cu cele străine la resurse și afectează negativ imaginea parcului. Parcul se află în administrarea unui spital de psihiatrie al Ministerului Sănătății.

Descriere

Parcul se desfășoară de la vest la est, cu intrarea în partea vestică și un lac mărginit de o pantă abruptă în partea de est. Teritoriul parcului are forma unui patrulater, aproape trapez. Are o lățime mică la intrare și mai mare către lac.

Relieful teritoriului este neomogen. În partea de vest, la intrarea în parc, se desfășoară un platou care, la o anumită distanță de intrare, trece într-o pantă cu expoziție estică, care coboară până la râuleț și la lac sub unghi mic. De cealaltă parte a râulețului este situată altă pantă, mai abruptă, cu expoziție vestică. Panta abruptă a fost populată cu specii de plante autohtone, formând un silvo-parc, iar panta lină, pe care se află conacul, a fost amenajată cu alei și grădini. De fapt, aceste pante formează cele două centre compoziționale ale parcului: regulat împrejurul conacului și pitoresc împrejurul lacului, cu o tranziție treptată între ele.

Amenajare

Conacul, în prezent spital psihiatric

Lacul

Intrarea în parc este prezentată festiv, accentuată de o platformă semiovală cu gazon de flori amenajată în fața conacului. De la poartă la conac duce o alee mărginită de molizi, pini și brazi și amenajată cu flori. O altă alee, mai îngustă, străbate, paralel cu lacul, panta abruptă din estul parcului.

Între pante, unde curge un râuleț dinspre nord care alimentează lacul, a fost amenajată o poiană cu plantații decorative.

Periferiile parcului, de la conac și până la lac, sunt compuse din zone de protecție de 10–15 m lățime formate din plante autohtone. Centrul parcului, iarăși de la conac până la lac, are plantații de tip landșaft, formate din specii străine, în majoritate magnoliofite. În fața conacului se află o piatră sferică, iar în spatele acestuia era un havuz, care nu s-a mai păstrat.

Dinspre conac se deschide o perspectivă largă asupra părții centrale și estice a parcului. Între conac și lac sunt plantați arțari argintii, mesteceni și alte specii cu coroana de culoare relativ deschisă. Peste lac coroanele copacilor sunt mai întunecate, acolo fiind plantate conifere și plante autohtone.

Inginerul P. Leontiev nota, în anii 1960, că 54% din suprafața parcului este acoperită de spații deschise (poieni și lac), iar 46% de spații închise (umbra copacilor). Din cauza lipsei de îngrijire a parcului, toate poienile acum sunt acaparate de buruiene și urzici, devenind închise.

Rețeaua de drumuri și alei are o lungime totală de 3,5 km, dintre care 2 km sunt alei. Drumurile sunt proiectate pe la marginea poienilor, sau traversează poienile cu o distanță minimă între plantații. Doar două alei mai sunt funcționale în prezent: ele încep lângă fostul havuz de lângă conac și continuă până în preajma lacului, unde se intersectează și duc spre digul lacului. În preajma digului, ele se întrunesc cu aleea îngustă care străbate panta abruptă. Restul aleilor nu se mai disting din vegetația sălbatică.

În prezent doar 2-3 alei au fost curățate destul de bine și au o perspectivă transversală, majoritatea aleilor mici fiind împădurite puternic de arbuști, astfel încât pot fi distinse cu greu. Aleea din preajma lacului este și ea pe alocuri puternic împădurită. Lacul poate fi văzut în întregime doar din afara teritoriului parcului.

Dendroflora

Vedere spre parc, dinspre sud

Vedere spre conac, dinspre intrare

Un arbore

Drumuri și alei în parc

Drumul de acces dinspre Larga

Drum

Alee

Alee

În anii 1960, în parc se numărau 68 de specii și forme de plante. Studii mai recente au găsit 70 de specii, dintre care 45 sunt de origine străină. Coniferele sunt reprezentate printr-o diversitate de 9 specii.

Lista speciilor de plante lemnoase din parcul Pavlovca este prezentată în tabel.

Nomenclatura binară	Denumirea populară	Proveniență geografică
Conifere
Picea engelmannii Engelm.	Molid de Arizona	America de Nord
Picea excelsa Link.	Molid obișnuit	Europa
Picea pungens Engelm.	Molid înțepător	America de Nord
Picea p. f. argentea Beissn.	Molid î. f. argintie	America de Nord
Picea p. f. glauca Rgl.	Molid î. f. glauca	America de Nord
Pinus cembra L.	Pin zimbru	Europa de mijloc
Pinus nigra Arn.	Pin negru	Europa de mijloc și de sud
Pinus silvestris L.	Pin silvestru	Europa de mijloc, Siberia de vest
Biota orientalis Endl.	Biota, Arborele vieții	China de nord
Pseudotsuga glauca f. argentea Beissn.	Duglas	America de Nord
Angiosperme
Acer campestre L.		Europa, Asia, Africa de nord
Acer negundo L.	Arțar american	America de Nord
Acer platanoides L.	Paltin de câmp	Europa până la Ural
Acer pseudoplatanus L.	Paltin de munte	Europa de vest, Asia Mică
Acer p. f. purpureum Loud.	Paltin f. purpuree	Europa
Acer saccharinum L.	Paltin argintiu	America de Nord
Acer tataricum L.	Arțar tătăresc	Europa, Asia Mică, Caucaz
Acer trautvetteri Medw.	Arțar georgian	Caucaz
Aesculus carnea Hayne.	Castan roșu	Peninsula Balcanică
Alnus glutinosa Gaertn.	Anin negru	Europa, Siberia de vest
Amelanchier spicata Koch.	Irga	America de Nord
Amorfa fructicosa L.	Salcâm mic	America de Nord
Ampelopsis quinquefolia Michs.	Ampelopsis	China de nord
Armeniaca vulgaris Lam.	Zarzăr	Asia Mijlocie, China de nord
Berberis vulgaris L.	Măcriș	Europa
Betula papyrifera Marsh.	Mesteacăn de hârtie	America de Nord
Betula verrucosa Ehrh.	Mesteacăn	Europa de vest, Siberia, Caucaz
Caragana arborescens L.	Caragana	Siberia
Carpinus betulius L.	Carpen	Europa, Asia Mică
Cerasus avium (L.) Moench.	Cireș sălbatic	Europa centrală, Asia Mică, Caucaz
Corylus avellana L.	Alun	Europa, peninsula Balcanică
Cotinus coggygria Scop.	Scumpie	Europa de vest, peninsula Balcanică
Crataegus monogyna Jacq.	Păducel	Europa centrală, Asia Mică, Balcani
Elaeagnus angustifolia L.	Salcie mirositoare	Asia Mijlocie, Asia Mică
Forsythia suspensa Vahl.	Forziția	China
Fraxinus americana L.	Frasin american	America de Nord
Fraxinus pennsylvanica Marsh.	Frasin de Pensilvania	America de Nord
Gleditschia triacanthos L.	Glădiță	America de Nord
Gleditschia t. f. inermis Pursch.		America de Nord
Juglans nigra L.	Nuc negru	America de Nord
Juglans cinerea L.	Nuc cenușiu	America de Nord
Juglans sieboldiana Maxim.	Nuc ziboldian	Japonia
Lonicera tatarica L.	Caprifoi	Siberia de vest
Mahonia aquifolium Nutt.	Mahonia	America de Nord
Malus prunifolia Borkh.	Măr cu frunze de prun	China de nord
Morus alba L.	Dud alb	China
Padus mahaleb (L.) Borkh.	Vișin turcesc	Asia Mijlocie, Asia Mică, Caucaz
Padus racemosa (Lam.)	Mălin	Europa de est, Siberia, Caucaz
Philadelphus pubescens Lois.	Lămâița	Europa de sud-vest
Populus alba L.	Plop alb	Europa, Asia Mijlocie, Siberia
Populus balsamifera L.	Plop de balsam	America de Nord
Populus canadensis Moench.	Plop de Canada	America de Nord
Populus pyramidalis Rosier.	Plop piramidal	Himalaya
Populus tremula L.	Plop tremurător	Europa, China, Mongolia, Coreea
Quercus borealis Michk.	Stejar roșu	America de Nord
Quercus pubescens Willd.	Stejar pufos	Moldova
Quercus robur L.	Stejar pedunculat	Europa, Africa de nord, Caucaz
Rosa canina L.	Măceș	Eurasia, Siberia
Salix alba L.	Salcie albă	Europa, China, Asia Mică
Sambucus nigra L.	Soc negru	Europa, Caucaz, Asia Mică
Sorbus aria (L.) Crantz.	Sorb cu frunze rotunde	Europa de vest, Caucaz, Crimeea
Sorbus aucuparia L.	Sorb păsăresc	Europa, Caucaz, Asia
Sorbus intermedia Pers.	Sorb intermedia	Europa de nord-vest
Symphoricarpus albus Bl.	Cârmâz	America de Nord
Syringa vulgaris L.	Liliac obișnuit	Peninsula Balcanică
Swida alba L.	Sânger tătăresc	Mongolia, Japonia, Coreea
Tilia caucasica Rupr.	Tei de Caucaz	Caucaz
Tilia cordata L.	Tei roșu	Europa, Siberia de vest, Caucaz
Tilia tomentosa Moench.	Tei argintiu	Europa, Asia Mică
Ulmus foliceae (L.)	Ulm de câmp	Europa, Caucaz, Crimeea
Ulmus scabra Mill.	Ulm de munte	Europa, Caucaz, Asia Mică
Viburnum prunifolium L.	Dârmoz cu frunza de prun	Asia Mijlocie, China

Bibliografie

• Tarhon, Petru (2013). Parcurile vechi boierești din Republica Moldova. Academia de științe a Moldovei, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală. Chișinău: Pontos. pp. 46–55. ISBN 978-9975-51-487-3. 

Legături externe

• Materiale media legate de parcul din Pavlovca la Wikimedia Commons