Parlamentul Maltei (în maltezăIl-Parlament ta' Malta) este organul constituțional legislativ din Malta. Situat în capitala țării, La Valletta, parlamentul maltez este unicameral, fiind format din Camera Deputaților, aleasă democratic și președintele Maltei, ales de legislativ. Conform Constituției malteze, toți miniștrii, inclusiv prim-ministrul, trebuie să fie membri ai Camerei Deputaților. Dacă persoana numită în funcția de Președinte al Maltei nu este deputat, ea devine la învestire membru al Parlamentului.
Camera Deputaților (în maltezăKamra tad-Deputati) este organul legislativ unicameral al Maltei și singura componentă a Parlamentului Maltei. Camera este prezidată de Purtătorul de cuvânt al Camerei Deputaților (în maltezăSpeaker tal-Kamra tad-Deputati ta' Malta). Președintele Maltei este numit pentru un mandat de cinci ani printr-o rezoluție a Camerei Deputaților.
Camera Deputaților este compusă dintr-un număr impar de membri aleși pentru un mandat legislativ de cinci ani. Câte cinci membri sunt aleși în fiecare dintre cele treisprezece districte electorale, folosind sistemul electoral cu vot nominal transferabil[a], dar în cazuri de disproporționalitate sunt aleși membri suplimentari. Pe lângă membrii aleși, atunci când Președintele țării este ales din afara Camerei Deputaților, el este considerat și membru al Camerei. Din 2022, 12 locuri suplimentare sunt rezervate candidaților de sex feminin, atâta timp cât aceștia nu reușesc să alcătuiască 40% din membrii aleși, ridicând numărul total al parlamentarilor la 79.
Parlamentarii sunt aleși din 13 circumscripții electorale cu cinci mandate fiecare prin vot nominal transferabil[1]. În prima rundă, sunt declarați aleși candidații care trec de numărul minim de voturi necesare pentru asigurarea unui loc în Parlament (pragul Hagenbach-Bischoff[b]), iar eventualele surplusuri de voturi sunt transferate candidaților rămași, care vor fi aleși dacă aceasta le permite să treacă de prag[1]. Candidații cu cel mai scăzut punctaj sunt apoi eliminați unul câte unul, voturile lor fiind transferate altor candidați, care sunt declarați aleși pe măsură ce depășesc pragul electoral, până când toate cele cinci locuri sunt ocupate[2]. Dacă un partid câștigă majoritatea mandatelor de primă preferință, dar nu reușește să obțină o majoritate parlamentară, i se acordă locuri pentru a asigura o majoritate cu un singur loc, dacă doar două partide obțin mandate[2]. În timp ce sistemul electoral de vot prin ierarhizare[c] utilizat este din punct de vedere tehnic proporțional, numărul mic de locuri per circumscripție (cinci) înseamnă că partidele pot obține mandate doar dacă ating cel puțin 16,7% din numărul total de voturi[d], deci partidele mai mici nu sunt reprezentate în Parlament. În consecință, Malta are un sistem cu două partide stabil, doar Partidul Laburist și Partidul Naționalist având șanse reale de a forma un guvern[3][4].
În 2018, limita de vârstă pentru exercitarea drepului de vot la nivel național a fost redusă la 16 ani[5]. În 2021, a fost introdus un mecanism de corecție de gen, noul articol 52(A) din Constituția Maltei prevăzând până la 12 locuri suplimentare pentru candidații nealeși din „sexul subreprezentat”, în cazul în care unul dintre cele două reprezintă mai puțin de 40% dintre parlamentarii aleși[6]. Deoarece femeile nu au reprezentat niciodată mai mult de 15% dintre parlamentarii aleși înainte de implementarea acestui mecanism, acest lucru duce efectiv la apariția în parlament a 12 locuri suplimentare pentru femei (câte șase din fiecare partid).
Între 1921 și 2015, Camera Deputaților a fost găzduită de Palatul Marelui Maestru (în maltezăPalazz tal-Gran Mastru) din La Valletta[7]. Începând cu data de 4 mai 2015, Camera Deputaților se întrunește în Palatul Parlamentului (în maltezăDar il-Parlament), situat în apropierea porții istorice a capitalei La Valletta.
Regulamentul de funcționare al Camerei Deputaților prevede crearea a opt comisii parlamentare permanente, pentru a eficientiza activitatea parlamentară și pentru a spori funcțiile de control ale Parlamentului.
Cele opt comisii permanente sunt:
Comisia permanentă pentru afaceri parlamentare
Comisia permanentă pentru privilegii
Comisia permanentă pentru conturi publice
Comisia permanentă pentru afaceri externe și europene
Comisia permanentă pentru afaceri sociale
Comisia permanentă de examinare a proiectelor de lege
Comisia permanentă pentru afaceri de familie
Comisia permanentă pentru afaceri economice și financiare
Alte comisii permanente, constituite prin alte regulamente, sunt:
Comisia permanentă pentru mediu și planificare a dezvoltării
Comitetul Național de Conturi al Biroului Național de Audit
Comisia permanentă pentru numiri publice
Comisia permanentă pentru standarde în viața publică
Există, de asemenea, comitete restrânse și comitete neoficiale.
În actuala legislatură a Parlamentului (a XIV-a, 2022-2027), Partidul Laburist deține majoritatea mandatelor, după ce a obținut în alegeri a treia victorie consecutivă. 44 dintre parlamentari sunt membri ai Partidului Laburist iar 35 ai Partidului Naționalist[8]. 65 de parlamentari au fost aleși în cele 13 districte, iar 14 au primit un loc suplimentar, conform modificărilor prevăzute în 2021 la Constituția Maltei[9].
District electoral
Partidul Laburist
Partidul Nationalist
Independenți
District 1
Keith Azzopardi Tanti Deo Debattista Aaron Farrugia
Darren Carabott Mario de Marco
District 2
Robert Abela Christopher Agius Alison Zerafa Civelli Glenn Bedingfield
Stephen Spiteri
District 3
Chris Fearne Carmelo Abela Andy Ellul Ray Abela
Carmelo Mifsud Bonnici
District 4
Byron Camilleri Jonathan Attard Chris Bonett Katya De Giovanni
Mark Anthony Sammut
District 5
Miriam Dalli Owen Bonnici Stefan Zrinzo Azzopardi Omar Farrugia
Stanley Zammit
District 6
Silvio Schembri Roderick Galdes
Jerome Caruana Cilia Ryan Callus
Rosianne Cutajar
District 7
Ian Borg Julia Farrugia Portelli Malcolm Paul Agius Galea
Rebekah Cilia Charles Azzopardi
District 8
Edward Zammit Lewis Clyde Caruana
Beppe Fenech Adami Adrian Delia Justin Schembri
District 9
Rebecca Buttigieg Randolph De Battista
Karol Aquilina Graziella Attard Previ Ivan J Bartolo
District 10
Clifton Grima Michael Falzon
Joe Giglio Albert Buttigieg Graham Bencini
District 11
Alex Muscat Romilda Baldacchino Zarb
David Agius Bernard Grech Ivan Bartolo
District 12
Clayton Bartolo Michael Farrugia
Ivan Castillo Robert Cutajar Graziella Galea
District 13
Clint Camilleri Anton Refalo JoEtienne Abela
Alex Borg Chris Said
Membri suplimentari (conf. art. 52: compensarea disproporționalității)
Toni Bezzina Ian Vassallo Hagi
Membri suplimentari[10] (conf. art. 52(A): sex subreprezentat)[e]
Alicia Bugeja Said Cressida Galea Abigail Camilleri Amanda Spiteri Grech Naomi Cachia Davina Sammut Hili
Janice Chetcuti Paula Mifsud Bonnici Julie Zahra Bernice Bonello Claudette Buttigieg Eve Borg Bonello
În 1974, Constituția Maltei a fost modificată, instituind funcția de Președinte al Maltei care a înlocuit monarhul britanic ca șef de stat, Malta devenind republică în interiorul Commonwealth. Președintele maltez este ales de Parlament pentru un mandat de cinci ani. Începând cu 1989, președintele este în mod tradițional învestit la data de 4 aprilie a anului nominalizării și alegerii ulterioare a președintelui de către Parlament, cu condiția ca președintele precedent să nu fi demisionat înainte de expirarea mandatului. În cazul în care postul devine vacant sau dacă, din orice motiv, Președintele este în imposibilitatea de a îndeplini funcțiile care îi sunt conferite prin Constituție, aceste funcții sunt preluate de un Președinte interimar (în maltezăAgent President) numit de Prim-ministru, după consultarea liderului opoziției. Până în 2020, pentru numirea Președintelui interimar era necesară o majoritate simplă (jumătate plus unul din numărul deputaților) în Parlament, dar ca urmare a unei modificări a Constituției în 2020, noul Președinte are nevoie de o majoritate calificată, respectiv de sprijinul a două treimi din voturile membrilor Camerei Deputaților. Dacă partidul de guvernământ nu poate întruni majoritatea calificată, Primul Judecător al Maltei[f] (în maltezăPrim Imħallef ta' Malta) este numit Președinte interimar.
^Votul nominal transferabil (în englezăSingle transferable vote) este un sistem electoral cu opțiuni multiple, în care fiecare alegător exprimă un singur vot sub forma unui buletin de vot cu alegere clasată. Alegătorii au opțiunea de a clasifica candidații, iar votul lor poate fi transferat în funcție de preferințele alternative exprimate în cazul în care candidatul lor preferat este eliminat sau este ales cu număr excedentar de voturi, astfel încât votul lor să fie folosit pentru a alege un candidat pe care îl preferă față de ceilalți înscriși în cursa electorală. Sistemul electoral își propune să abordeze reprezentarea proporțională pe baza tuturor voturilor exprimate în circumscripția în care este folosit
^Sistemul Hagenbach-Bischoff este o variantă a metodei D'Hondt, utilizată pentru alocarea locurilor în reprezentarea proporțională pe liste de partid. De obicei, utilizează pragul Hagenbach-Bischoff pentru alocarea de locuri, iar pentru toate locurile rămase se aplică apoi metoda D'Hondt, astfel încât primul și următorii divizori (numărul de locuri câștigate plus 1) pentru totalul voturilor fiecărei liste de partid să includă numărul de locuri care au fost alocate conform pragului electoral
Termenul de vot prin ierarhizare, cunoscut și ca vot preferențial, se referă la orice sistem de vot în care alegătorii indică un rang pentru ordonarea candidaților sau opțiunilor de vot, într-o secvență de primul, al doilea, al treilea și așa mai departe, pe buletinele de vot. Sistemele de votare clasificată variază în funcție de procesul de marcare a buletinului de vot, de modul în care preferințele sunt catalogate și numărate, de numărul de locuri disponibile pentru alegeri și dacă alegătorilor li se permite să clasifice candidații în mod egal
^În cazul Maltei, pragul Hagenbach-Bischoff reprezintă 1/6 din totalul voturilor exprimate, adică aproximativ 16,7% din voturi
^Articolul 52(A) din Constituția Maltei, adăugat înainte de alegerile din 2022, prevede până la 12 locuri suplimentare pentru candidații de „sex subreprezentat” în cazul în care oricare dintre cele două reprezintă mai puțin de 40% din totalul parlamentarilor aleși inițial. La alegerile din 2022, lista completă a parlamentarilor femei a fost anunțată de Comisia Electorală pe 12 aprilie, ridicând numărul de locuri în parlament la 79
^Primul Judecător al Maltei este primus inter pares al membrilor sistemului judiciar maltez și conduce afacerile curților superioare de justiție din Malta
^Hirczy de Miño, Wolfgang; Lane, John C. (). „Malta: STV in a two-party system” [Malta: Vot Nominal Transferabil într-un sistem cu două partide] (PDF). p. 17. Accesat în .
.jpeg)
.jpg)
_(cropped).jpg)
marcare
nume
numereTipuri de buletine de vot prin ierarhizare
