Wikipedia

Pasul Merișor

trecătoare situată în Carpații Meridionali pe teritoriul comunei Bănița, ce face legătura între depresiunile Hațeg și Petroșani
Pasul Merișor

Pasul Merișor pe Harta Iosefină a Transilvaniei
Altitudine759 m
MunțiMunții Retezat
Munții Șureanu
Coordonate45°27′27″N 23°15′24″E / 45.4575414°N 23.2565754°E ({{PAGENAME}})
Țară România
VăiRâul Crivadia, Depresiunea Hațeg (nord-vest)
Râul Bănița, Depresiunea Petroșani (sud-est)
Ascensiune începând dinSatul Merișor, Comuna Bănița, județul Hunedoara (vest)
Satul Bănița, Comuna Bănița, județul Hunedoara (sud est)
Drum de acces E79 DN66
Perioadă de închidereDeschis iarna
Pasul Merișor se află în România
Pasul Merișor
Pasul Merișor (România)
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Pasul Merișor (întâlnit uneori și sub denumirea de Pasul Merișorului)[1][2] sau Pasul Bănița este o trecătoare situată în Carpații Meridionali la altitudinea de 759 m,[3] ce face legătura între depresiunile Hațeg și Petroșani.[2][4] Este traversat de DN66[3] și este situat pe teritoriul comunei Bănița.[5] Prin intermediul unor tunele, pasul este traversat și de calea ferată[2] dintre Hațeg și Petroșani.[3]

Date geografice

modificare

Trecătoarea este situată între marginea de nord-est a Munților Retezat și cea de sud-ves a Munșilor Șureanu[6] pe cumpăna apelor dintre bazinele Jiului și Streiului,[7] respectiv între văile Crivadiei – care coboară la nord-vest spre Depresiunea Hațeg și cea a Băniței, care coboară la sud-est spre Depresiunea Petroșani.[3] În sens transversal, reprezintă înșeuarea nordică a sectorului de cale de comunicație care străbate Carpații Meridionali prin Pasul Lainici.[8]

Pasul este localizat între vârfurile Piatra Tătarului (aflat la sud vest) și Piatra Jiodii (1075 m) și Vârful Dealului (842 m) situate la nord-est, respectiv între localitățile Merișor (aflat la vest) și Satul Bănița (aflat la sud est),[3] din Comuna Bănița, județul Hunedoara.[5]

Trecătoarea se găsește în raport funcțional de vecinătate, cu următoarele pasuri:

Elemente de geologie

modificare

Aspectul trecătorii, formată în sedimente pliocene, este de chei,[2] mecanismul formării sale fiind reprezentat de cel de captare.[12] Astfel, Pasul Merișor reprezintă un vechi loc de drenaj al Jiului și al Depresiunii Petroșani spre depresiunea Hațeg, din miocen-pliocen. Mai târziu în romanianul superior, ca urmare a coborârilor din zona Târgu Jiu și a înălțării depresiunilor Petroșani și Hațeg, a avut loc un proces de captare. În acest sens, aluviunile existente în trecătoare sunt de origine străină și foarte remaniate. Ele provin din Munții Vâlcan și Parâng, se află într-un evident contrast cu rocile din ținutul înconjurător[13] (având un alt faces), iar existența lor reprezintă un argument pentru existența anterioară a unui curs[14] pliocen[13] al Jiului de la sud spre nord, procesul de captare și de formarea al defileului având loc ulterior.[14]

Repere istorice

modificare

Datorită faptului că prin intermediul traseului care trece prin Pasului Merișor este asigurată una din rarele legături dintre Transilvania și Oltenia, acesta are o valoare strategică.[15] Astfel pe Dealul Bolii (numit și Piatra Cetății), care domină trecătoarea, se află urmele cetății dacice de la Bănița,[16] construită pentru a supraveghea accesul atât prin acest pas cât și prin Pasul Vâlcan. În acest context, Pasul Merișor s-a aflat pe unul dintre traseele pe care au înaintat trupele romane în cel de-Al Doilea Război Daco-Roman (105-106), venind dinspre Defileul Jiului și Depresiunea Petroșani.[15]

De asemenea, în Primul și Al Doilea Război Mondial, trecătoarea a fost parte din teatrul unor operațiuni militare importante .[15]

    Vezi și articolul:  Lupta din pasul Merișor (1916)Vezi și articolele [[{{{2}}}]] și [[{{{3}}}]]Vezi și articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] și [[{{{6}}}]]Vezi și articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] și [[{{{10}}}]]Vezi și articolele [[{{{11}}}]], [[{{{12}}}]], [[{{{13}}}]], [[{{{14}}}]] și [[{{{15}}}]]Vezi și articolele [[{{{16}}}]], [[{{{17}}}]], [[{{{18}}}]], [[{{{19}}}]], [[{{{20}}}]] și [[{{{21}}}]].

În luna octombrie 2018 a fost inaugurat în pas un monument, ridicat în amintirea luptelor duse acolo de către soldații români în timpul Primului Război Mondial.[17]

Repere turistice

modificare

Este învecinat cu următoarele obiective turistice:

Referințe

modificare
  1. ^ Harta iozefină a Marelui Principat al Transilvaniei, 1769-1773
  2. ^ a b c d Corvin Papiu, Victor; Geologie și drumeție – Trase în Carpații Românești; Ed. Științifică și Enciclopedică; 1963; p. 173
  3. ^ a b c d e Trufaș, Valer & Trufaș, Constanța; Munți Șureanu – Harta Turistică; accesat la 14 ianuarie 2020
  4. ^ Primăria Municipiului Vulcan; Anexa la PH NR. 7/2018: Planul de analiză și acoperire a riscurilor Arhivat în , la Wayback Machine.; 2018; p. 17; accesat la 14 ianuarie 2020
  5. ^ a b c d S.C. Transilvania Interpress S.R.L.; Harta Comunei Bănița; Portalul Primăriei Comunei Bănița, banita.ro; accesat la 14 ianuarie 2020
  6. ^ Ghinea, Dan; Enciclopedia geografică a României; Ed. Enciclopedică; București; 2002; p. 623
  7. ^ a b c Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Petroșani; Cheile Băniței; cniptpetrosani.ro; accesat la 14 ianuarie 2020
  8. ^ Geomorfologia României..., Posea, 2005, p. 90
  9. ^ a b România – atlas rutier, ***, 2008, Planșa 57
  10. ^ Popescu, Nae; Munții Vâlcan (Hartă turistică); 1979
  11. ^ România – atlas rutier, ***, 2008, Planșa 57
  12. ^ Geomorfologia României..., Posea, 2005, p. 88
  13. ^ a b Geomorfologia României..., Posea, 2005, p. 251
  14. ^ a b Geomorfologia României..., Posea, 2005, p. 252
  15. ^ a b c Asociația Județeană a Cadrelor Militare în Rezervă și Retragere „Sarmizegetusa” Județul Hunedoara; Sub faldurile tricolore; Ed. Cetate-Deva; Deva; 2010; ISBN 978-973-1855-88-2; Cap. Județul Hunedoara. Repere militare accesat la 14 ianuarie 2020
  16. ^ Asociația Română pentru Evaluare și Strategie Cluj-Napoca; Bănița, izolată și uitată; Sinteza : Revistă de cultură și gândire strategică, Nr. 47/2017 Decembrie 2017-Ianuarie 2018; accesat la 14 ianuarie 2020
  17. ^ Bran, Corneliu; Bănița / Dezvelirea monumentului din Pasul Merișor; Ziarul Văii Jiului, 29 octombrie 2018; accesat la 15 ianuarie 2020
  18. ^ Parcul Natural Grădiștea Muncelului-Ciclovina; cimec.ro; accesat la 14 ianuarie 2020
  19. ^ Cheile Crivadiei in Romania; protectedplanet.net; accest la 14 ianuarie 2020

Bibliografie

modificare
  • Posea, Grigore; Geomorfologia României: reliefuri, tipuri, geneză, evoluție, regionare, Ediția a II-a; Editura Fundației România de Mâine; București; 2005; ISBN 973-725-213-6
  • ***; România – atlas rutier, Ed. Cartographia Ltd., Budapesta, 2008, ISBN 978-963-352-646-0
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pasul_Merișor&oldid=15186500