Pasul Poarta de Fier a Transilvaniei

Pasul Poarta de Fier a Transilvaniei
Altitudine	700 m
Munți	Munții Poiana Ruscă la nord Munții Țarcu la sud
Coordonate	45°30′25.42″N 22°40′26.66″E ({{PAGENAME}}) / 45.5070611°N 22.6740722°E
Țară	România
Văi	Bistra Breazova
Ascensiune începând din	Satul Bucova din Comuna Băuțar, Caraș-Severin Satul Zeicani din Comuna Sarmizegetusa, Hunedoara
Drum de acces	DN68
Perioadă de închidere	Deschis tot timpul anului
Pasul Poarta de Fier a Transilvaniei (România)
Modifică date / text

Pasul Poarta de Fier a Transilvaniei este o trecătoare aflată la limita dintre Carpații Occidentali Românești și Carpații Meridionali între Munții Poiana Ruscă și Munții Țarcului, situată pe valea valea Bistrei la altitudinea de 700 m și, care face legătura între Culoarul Bistrei și Depresiunea Hațegului.^[1]^[2]

Date geografice

La nord de trecătoare se află vârful Dealul Mare de 969 m.^[1]

Pasul, care leagă orașele Oțelu Roșu – aflat la vest și Hațeg – aflat la nord-est, asigură actual legătura rutieră^[3] și – în trecut^[4] și pe cea feroviară, dintre Banat și Transilvania^[3] de sud-vest (prin DN68^[5], respectiv prin linia CFR 211). Cea mai apropiată stație de cale ferată (funcțională) se află la Băuțar^[6] (astăzi cap de linie, infrastructura feroviară pe distanța Băuțar - Hațeg fiind dezafectată),^[4] iar cel mai apropiat aeroport la Caransebeș.

Repere

Pe aici în Antichitate a trecut calea vestică de acces către capitala Daciei – Sarmisegetusa, denumirea antică a trecătorii fiind probabil aceea de Tapae.^[7]

În această zonă dacii, în perioada Războaielor Daco-Romane au dat 3 bătălii. Prima – în anul 87 s-a soldat cu înfrângerea romanilor conduși de către Cornelius Fuscus. În anul următor, soarta armelor a fost de această dată defavorabilă Regatului Dac. În 101 a avut loc ultima dintre bătălii – cea decisivă a primului război daco-roman – defavorabilă și de această dată dacilor.^[8]

În perioada medievală aici s-a aflat o vamă^[9], administrată de către familia Kendeffy (cu curtea nobiliară în satul Râu de Mori).^[10] S-a presupus un timp, că tot aici ar fi avut loc în primăvara anului 1442 bătălia dintre Iancu de Hunedoara și armatele otomane conduse de către Mezid-beg.^[3] Bătălia în cauză a avut loc pe 22-23 martie de fapt în zona unei alte „Porți de Fier” (amintită în cronicile turcești între Alba Iulia și Sibiu)^[11], pasul fiind însă locul unde mai târziu în vara aceluiași an tot Iancu de Hunedoara a distrus o mică armată condusă de beglerbegul Rumeliei^[12] Sehabeddin bei (înfrângere premergătoare dezastrului suferit ulterior de trupele acestuia, pe valea Ialomiței^[13] în 02 septembrie^[14]).

În 1896 în amintirea luptei care ar fi avut loc aici, statul maghiar a ridicat lângă trecătoare la Zeicani un monument în formă de buzdugan, distrus în 1992.^[15]

Terenul accidentat și declivitățile mari, au impus ca soluție tehnică, construirea prin pas a unei căi ferate mixte – cu cremalieră, care a funcționat prin pas între anii 1908 - 1978 și a fost deservită numai de locomotive cu aburi. Actual sectorul de cale ferată al liniei 211 dintre Subcetate și Băuțari este dezafectat.^[6]

Obiective turistice din vecinătate

Referințe

^ ^a ^b Muntele Mic-Țarcu Harta turistică, Gheorghe Niculescu, Dănuț Călin, 1989, accesat 25 iulie 2015
^ Munții Poiana Ruscă Harta turistică Arhivat în 25 iulie 2015, la Wayback Machine., H. G. Kraütner, accesat 25 iulie 2015
^ ^a ^b ^c Poarta de Fier a Transilvaniei în „Dicționar Enciclopedic”, Marcel D. Popa, Alexandru Stănciulescu, Gabriel Florin-Matei, Anicuța Tudor, Carmen Zgăvărdici, Rodica Chiriacescu, Editura Enciclopedică, 1993-2009
^ ^a ^b Anexă: Regulament de exploatare pentru circulația trenurilor pe distanța Voislova – Bouțari și retur; Ordinul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii nr. 586 din 05.08.2011; accesat la 30 iulie 2017
^ România – atlas rutier , Ed. Cartographia Ltd., Budapesta, 2008, ISBN 978-963-352-64-0
^ ^a ^b Muzeul CFR – Patrimoniu – Locomotiva tender cu roți dințate 40.005 pentru linia cu cremalieră Subcetate-Bouțari în Tren Magazin Arhivat în 4 martie 2016, la Wayback Machine., Buletin informativ al Tren Clubului Român, nr. 21 martie 1996, accesat la 26 iulie 2015
^ en „Romans and Barbarians: Four Views form the Empire's Edge 1st Century AD”, Derek Williams, St. Martins Pr., USA, 1999, ISBN 978-0312199586, accesat 26 iulie 2015
^ Primul război dacic. Anii 101-102 p. Chr. Arhivat în 3 iulie 2015, la Wayback Machine., Christina Știrbulescu (Dr.), Eugen S. Teodor (Dr.), portalul Muzeului Național de Istorie mnir.ro, accesat 26 iulie 2015
^ Acces Țara Hațegului, portalul Geoparcului Dinozaurilor Țara Hațegului – „hateggeoparc.ro”, accesat 25 iulie 2015
^ Istoricul comunei Râu de Mori Arhivat în 20 martie 2014, la Wayback Machine., portalul comunei Râu de Mori riu-de-mori.ro, accesat la 26 iulie 2015
^ Incursiuni otomane în secolul al XV-lea în comitatul sibian Arhivat în 28 octombrie 2008, la Wayback Machine., Mr.drd. Ioan Părean, Revista Academiei Forțelor Terestre, Nr. 4/1999, accesat 26 iulie 2015
^ Medalion „Iancu de Hunedoara-Ioan Corvin” în Mică enciclopedie de mari valori ridicate dintre români, Octavian Dan Căpățină, Imprimeria Ardealul, Cluj-Napoca, 2011, p.34, ISBN 978-606-8004-21-1accesat 26 iulie 2015
^ Histoire Chronologique de la Roumanie, Constantin C. Giurescu, Horia C. Matei, Editura Științifică și Enciclopedică, 1976, p. 88.
^ Iancu de Hunedoara „erou al creștinătății” în Corbi-Muscel Monografie Etnoculturală^{[nefuncțională]}, Grigore Constantinescu, Ed. Tiparg, Pitești, 2006, p. 43, ISBN 973-735-089-8, accesat 26 iulie 2015
^ Buzduganul lui Hunyadi, Csaba Szabó, portalul de contact româno-maghiar „Corbii Albi”, corbiialbi.ro

Legături externe

Fotografii ala căii ferate cu cremalieră din Porțile de Fier ale Transilvaniei: de Rumänien-Rundreise 1970 Teil 5 - Dampfzahnradbahn Sarmisegetusa - Boutari 5.8.1970 (m27B), Detlef Schikorr, drehscheibe-online.de

Vezi și

[htarcu-1] Muntele Mic-Țarcu Harta turistică, Gheorghe Niculescu, Dănuț Călin, 1989, accesat 25 iulie 2015

[2] Munții Poiana Ruscă Harta turistică Arhivat în 25 iulie 2015, la Wayback Machine., H. G. Kraütner, accesat 25 iulie 2015

[de-3] Poarta de Fier a Transilvaniei în „Dicționar Enciclopedic”, Marcel D. Popa, Alexandru Stănciulescu, Gabriel Florin-Matei, Anicuța Tudor, Carmen Zgăvărdici, Rodica Chiriacescu, Editura Enciclopedică, 1993-2009

[omti2011-4] Anexă: Regulament de exploatare pentru circulația trenurilor pe distanța Voislova – Bouțari și retur; Ordinul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii nr. 586 din 05.08.2011; accesat la 30 iulie 2017

[5] România – atlas rutier , Ed. Cartographia Ltd., Budapesta, 2008, ISBN 978-963-352-64-0

[tm-6] Muzeul CFR – Patrimoniu – Locomotiva tender cu roți dințate 40.005 pentru linia cu cremalieră Subcetate-Bouțari în Tren Magazin Arhivat în 4 martie 2016, la Wayback Machine., Buletin informativ al Tren Clubului Român, nr. 21 martie 1996, accesat la 26 iulie 2015

[7] „Romans and Barbarians: Four Views form the Empire's Edge 1st Century AD”, Derek Williams, St. Martins Pr., USA, 1999, ISBN 978-0312199586, accesat 26 iulie 2015

[8] Primul război dacic. Anii 101-102 p. Chr. Arhivat în 3 iulie 2015, la Wayback Machine., Christina Știrbulescu (Dr.), Eugen S. Teodor (Dr.), portalul Muzeului Național de Istorie mnir.ro, accesat 26 iulie 2015

[9] Acces Țara Hațegului, portalul Geoparcului Dinozaurilor Țara Hațegului – „hateggeoparc.ro”, accesat 25 iulie 2015

[10] Istoricul comunei Râu de Mori Arhivat în 20 martie 2014, la Wayback Machine., portalul comunei Râu de Mori riu-de-mori.ro, accesat la 26 iulie 2015

[11] Incursiuni otomane în secolul al XV-lea în comitatul sibian Arhivat în 28 octombrie 2008, la Wayback Machine., Mr.drd. Ioan Părean, Revista Academiei Forțelor Terestre, Nr. 4/1999, accesat 26 iulie 2015

[12] Medalion „Iancu de Hunedoara-Ioan Corvin” în Mică enciclopedie de mari valori ridicate dintre români, Octavian Dan Căpățină, Imprimeria Ardealul, Cluj-Napoca, 2011, p.34, ISBN 978-606-8004-21-1accesat 26 iulie 2015

[13] Histoire Chronologique de la Roumanie, Constantin C. Giurescu, Horia C. Matei, Editura Științifică și Enciclopedică, 1976, p. 88.

[14] Iancu de Hunedoara „erou al creștinătății” în Corbi-Muscel Monografie Etnoculturală^{[nefuncțională]}, Grigore Constantinescu, Ed. Tiparg, Pitești, 2006, p. 43, ISBN 973-735-089-8, accesat 26 iulie 2015

[15] Buzduganul lui Hunyadi, Csaba Szabó, portalul de contact româno-maghiar „Corbii Albi”, corbiialbi.ro

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]

[13]

[14]

[15]