Paul Badura-Skoda
| Paul Badura-Skoda | |
_(25251139887).jpg) | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [2][3][4][5][6]  Viena, Republica Austriacă[7] |
| Decedat | (91 de ani)[8][9][10][11] Viena, Austria |
| Înmormântat | Ottakringer Friedhof[*] |
| Căsătorit cu | Eva Badura-Skoda[*] |
| Cetățenie |  Austria |
| Ocupație | pianist dirijor muzicolog[*] music historian[*] compozitor profesor de muzică[*] |
| Limbi vorbite | limba germană[12] |
| Activitate | |
| Studii | Musik und Kunst Privatuniversität der Stadt Wien[*], École normale de musique de Paris |
| Gen muzical | muzică clasică |
| Instrument(e) | pian |
| Premii | medalia de aur pentru servicii aduse orașului Viena[*] Ordinul de Merit al Republicii Austria în grad de Comandor de Argint[*] Legiunea de onoare Comandor al Ordinului Artelor și Literelor[*] ()[1] |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Paul Badura-Skoda (n. , Viena, Republica Austriacă – d. , Viena, Austria) a fost un pianist austriac. Paul Badura-Skoda, considerat unul din cei mai importanți pianiști ai zilelor noastre[13], a concertat pe toate marile scene de concert din lume, deținând totodată pentru o lungă perioadă de timp recordul la cel mai mare număr de discuri disponibile pe piață.
Carieră
modificarePaul Badura-Skoda a fost studentul lui Edwin Fischer, a câștigat primul premiu la concursul austriac de muzică în 1947. În 1949, a lucrat cu dirijori remarcabili, printre care Wilhelm Furtwängler și Herbert von Karajan. De-a lungul carierei sale, a mai cunoscut dirijori precum Hans Knappertsbusch, Hermann Scherchen și Georg Szell. Împreună cu contemporanii săi, Friedrich Gulda și Jörg Demus, a făcut parte din așa-numita Troică vieneză.
A devenit cunoscut pentru spectacolele pe baza compozițiilor de Mozart, Beethoven, Schubert, Chopin și Ravel. Badura-Skoda este bine cunoscut pentru performanțele sale la fortepiano. În colecția sa privată sunt înregistrările sonatelor complete de pian ale lui Schubert.
Onoruri și premii
modificare- Decorația Austriei pentru Știintă și Artă (1976)[14]
- Bösendorfer-Ring 1978
- Cavaler al Legiunii de Onoare (1993)
- Comandant al Ordinului de Arte și Scrisori (1997)
- Medalie de Aur în Serviciul pentru orașul Viena (2007)
- Decorație de onoare pentru Serviciul în Republica Austria (2006) [15]
- Honoris causa, doctorat la Universitatea de Muzică și Arte Speciale Mannheim (2006)
- Honoris causa, doctorat la Pontificia Universidad Católica del Perú (2010)
- Honoris causa, doctorat la Academia de Muzică din Cracovia[16](2013)
Note
modificare- ^ https://www.siv.archives-nationales.culture.gouv.fr/siv/rechercheconsultation/consultation/ir/pdfIR.action?irId=FRAN_IR_026438, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ „Paul Badura-Skoda”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ Paul Badura-Skoda, Babelio
- ^ Paul Badura-Skoda, Opća i nacionalna enciklopedija
- ^ Paul Badura-Skoda, Discogs, accesat în
- ^ Paul Badura-Skoda, AlKindi
- ^ „Paul Badura-Skoda”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ https://www.swr.de/swr2/musik-klassik/RIP-Oesterreichischer-Pianist-Paul-Badura-Skoda-gestorben,paul-badura-skoka-gestorben-100.html Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ Paul Badura-Skoda, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în
- ^ https://www.plateamagazine.com/noticias/7536-fallece-el-distinguido-pianista-austriaco-paul-badura-skoda Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ Paul Badura-Skoda, Gran Enciclopèdia Catalana
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ 88 notes pour piano solo (« Solo nec plus ultra »), Jean-Pierre Thiollet, Neva Editions, 2015, p. 50. ISBN 978-2-3505-5192-0
- ^ „Reply to a parliamentary question” (PDF) (în German). p. 401. Accesat în .
- ^ „Reply to a parliamentary question” (PDF) (în German). p. 1716. Accesat în .
- ^ „Paul Badura-Skoda doktorem honoris causa Akademii Muzycznej w Krakowie”, Polmic.pl/index.php?option=com_content&view=article&id=2137%3apaul-badura-skoda-doktorem-honoris-causa-akademii-muzycznej-w-krakowie&catid=2%3aaktualnoci&lang=pl, accesat în
Legături externe
modificare- Site-ul oficial Arhivat în , la Wayback Machine.
- en Articole din The New York Times
- YouTube - Mozart - Concertul nr.27, p.3
|
Acest articol despre un muzician este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin dezvoltarea lui. |