Paul Badura-Skoda
Paul Badura-Skoda | |
![]() | |
Date personale | |
---|---|
Născut | [1][2][3][5] ![]() Viena, Republica Austriacă[6] ![]() |
Decedat | (91 de ani)[7][8][5][9] ![]() Viena, Austria ![]() |
Înmormântat | Ottakringer Friedhof[*] ![]() |
Căsătorit cu | Eva Badura-Skoda[*] ![]() |
Cetățenie | ![]() ![]() |
Ocupație | pianist dirijor muzicolog[*] music historian[*] compozitor profesor de muzică[*] ![]() |
Limbi vorbite | limba germană[10] ![]() |
Activitate | |
Studii | Musik und Kunst Privatuniversität der Stadt Wien[*] , École normale de musique de Paris ![]() |
Gen muzical | muzică clasică ![]() |
Instrument(e) | pian ![]() |
Premii | medalia de aur pentru servicii aduse orașului Viena[*] Ordinul de Merit al Republicii Austria în grad de Comandor de Argint[*] Legiunea de onoare Comandor al Ordinului Artelor și Literelor[*][4] ![]() |
Prezență online | |
Modifică date / text ![]() |
Paul Badura-Skoda (n. ,[1][2][3][5] Viena, Republica Austriacă[6] – d. ,[7][8][5][9] Viena, Austria) a fost un pianist austriac. Paul Badura-Skoda, considerat unul din cei mai importanți pianiști ai zilelor noastre[11], a concertat pe toate marile scene de concert din lume, deținând totodată pentru o lungă perioadă de timp recordul la cel mai mare număr de discuri disponibile pe piață.
CarierăModificare
Paul Badura-Skoda a fost studentul lui Edwin Fischer, a câștigat primul premiu la concursul austriac de muzică în 1947. În 1949, a lucrat cu dirijori remarcabili, printre care Wilhelm Furtwängler și Herbert von Karajan. De-a lungul carierei sale, a mai cunoscut dirijori precum Hans Knappertsbusch, Hermann Scherchen și Georg Szell. Împreună cu contemporanii săi, Friedrich Gulda și Jörg Demus, a făcut parte din așa-numita Troică vieneză.
A devenit cunoscut pentru spectacolele pe baza compozițiilor de Mozart, Beethoven, Schubert, Chopin și Ravel. Badura-Skoda este bine cunoscut pentru performanțele sale la fortepiano. În colecția sa privată sunt înregistrările sonatelor complete de pian ale lui Schubert.
Onoruri și premiiModificare
- Decorația Austriei pentru Știintă și Artă (1976)[12]
- Bösendorfer-Ring 1978
- Cavaler al Legiunii de Onoare (1993)
- Comandant al Ordinului de Arte și Scrisori (1997)
- Medalie de Aur în Serviciul pentru orașul Viena (2007)
- Decorație de onoare pentru Serviciul în Republica Austria (2006) [13]
- Honoris causa, doctorat la Universitatea de Muzică și Arte Speciale Mannheim (2006)
- Honoris causa, doctorat la Pontificia Universidad Católica del Perú (2010)
- Honoris causa, doctorat la Academia de Muzică din Cracovia[14](2013)
NoteModificare
- ^ a b „Paul Badura-Skoda”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ a b Paul Badura-Skoda, SNAC, accesat în
- ^ a b Paul Badura-Skoda, Discogs, accesat în
- ^ https://www.siv.archives-nationales.culture.gouv.fr/siv/rechercheconsultation/consultation/ir/pdfIR.action?irId=FRAN_IR_026438, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor) - ^ a b c d Paul Badura-Skoda, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în
- ^ a b „Paul Badura-Skoda”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ a b https://www.plateamagazine.com/noticias/7536-fallece-el-distinguido-pianista-austriaco-paul-badura-skoda Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor) - ^ a b https://www.swr.de/swr2/musik-klassik/RIP-Oesterreichischer-Pianist-Paul-Badura-Skoda-gestorben,paul-badura-skoka-gestorben-100.html Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor) - ^ a b Paul Badura-Skoda, Gran Enciclopèdia Catalana
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ 88 notes pour piano solo (« Solo nec plus ultra »), Jean-Pierre Thiollet, Neva Editions, 2015, p. 50. ISBN 978-2-3505-5192-0
- ^ „Reply to a parliamentary question” (PDF) (în German). p. 401. Accesat în .
- ^ „Reply to a parliamentary question” (PDF) (în German). p. 1716. Accesat în .
- ^ „Paul Badura-Skoda doktorem honoris causa Akademii Muzycznej w Krakowie”, Polmic.pl/index.php?option=com_content&view=article&id=2137%3apaul-badura-skoda-doktorem-honoris-causa-akademii-muzycznej-w-krakowie&catid=2%3aaktualnoci&lang=pl, accesat în
Legături externeModificare
- Site-ul oficial Arhivat în , la Wayback Machine.
- en Articole din The New York Times
- YouTube - Mozart - Concertul nr.27, p.3