Deschide meniul principal
Paul Ehrlich
Paul Ehrlich 1915.jpg
Date personale
Născut[3][4][5][6][7][8] Modificați la Wikidata
Strzelin, Polonia Modificați la Wikidata
Decedat (61 de ani)[3][4][5][6][7][8] Modificați la Wikidata
Bad Homburg vor der Höhe, Germania[9] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatOld Jewish Cemetery[*] Modificați la Wikidata
Naționalitategerman
CetățenieFlag of the Kingdom of Prussia (1803-1892).svg Regatul Prusiei
Flag of the German Empire.svg Imperiul German Modificați la Wikidata
Ocupațiemedicină, imunologie
Activitate
Cauza decesuluiAccident vascular cerebral  Modificați la Wikidata
Alma materUniversitatea din Rostock
Universitatea Leipzig
Universitatea din Wrocław
Universitatea din Strasbourg
Universitatea din Freiburg  Modificați la Wikidata
OrganizațieUniversitatea Johann Wolfgang Goethe Frankfurt
Universitatea Georg-August din Göttingen
Universitatea Humboldt din Berlin  Modificați la Wikidata
PremiiPremiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină ()[1][2]
Ordinul bavarez Maximilian pentru științe și arte[*] ()
Liebig Medal[*] ()
Croonian Lecture[*] ()
membru străin al Royal Society[*]
Semnătură
Paul Ehrlich signature.jpg

Nobel prize medal.svgPaul Ehrlich (n. ,[3][4][5][6][7][8] Strzelin, Polonia – d. ,[3][4][5][6][7][8] Bad Homburg vor der Höhe, Germania[9]) a fost un om de știință evreu-german, laureat al Premiului Nobel în anul 1908 la secțiunea „Fiziologie sau Medicină”. A descoperit Salvarsanul, uneori considerat primul antibiotic din lume și primul medicament împotriva sifilisului.

În anul 1891, Ehrlich a început să lucreze în domeniul chimioterapiei studiind efectul anti malarie al albastrului de metil. Deși a reușit să vindece 2 pacienți, acest tratament nu s-a dovedit a fi superior chininei, utilizată la vremea respectivă pe scară largă. Soldaților americani le-au displăcut efectele sale secundare – urina se făcea verde și albul ochilor albastru. Problema era, însă, remediată odată ce încheiau tratamentul cu albastru de metil[10]. Micul său succes, totuși, a fost decisiv în cariera sa științifică în domeniul chimioterapiei moderne. Ehrlich a concluzionat că albastrul de metilen nu are numai o afinitate clară pentru parazit, dar prezintă, de asemenea, toxicitate scăzută pentru pacient.[11]

NoteModificare

  1. ^ http://www.nobelprize.org/nobel_prizes/medicine/laureates/1908/  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ https://www.nobelprize.org/nobel_prizes/about/amounts/  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ a b c d „Paul Ehrlich”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  4. ^ a b c d Paul Ehrlich, Encyclopædia Britannica Online, accesat în  
  5. ^ a b c d Paul Ehrlich, SNAC, accesat în  
  6. ^ a b c d Paul Ehrlich, Find a Grave, accesat în  
  7. ^ a b c d Paul EHRLICH, Académie Nationale de Médecine, accesat în  
  8. ^ a b c d Paul Ehrlich, Who Named It?, accesat în  
  9. ^ a b „Paul Ehrlich”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  10. ^ Revista Avantaje. „Albastru de metil: 5 probleme de sănătate în care această substanță face minuni”. Accesat în . 
  11. ^ US National Library of Medicine. „The Contributions of Paul Ehrlich to Pharmacology: A Tribute on the Occasion of the Centenary of His Nobel Prize”. Accesat în . 

BibliografieModificare

  • De Kruif, Paul (). Vânătorii de microbi. București: Editura Tineretului. ISBN 911-a-o-s Verificați valoarea |isbn=: invalid character (ajutor).  Traducere de prof. Valeriu Bologa și dr. Lia Dima.

Legături externeModificare