Perdita (satelit)
| Perdita | |
 | |
| Descoperire | |
|---|---|
| Descoperit de | Erich Karkoschka / Voyager 2 |
| Dată descoperire | 18 mai 1999 (în imagini care datează din 18 ianuarie 1986) |
| Denumiri | |
| Denumire MPC | Uranus XXV |
| Pronunție | /per'di.ta/ |
| Atribute | Perditean /per.di.'te̯an/ |
| Caracteristicile orbitei | |
Raza medie a orbitei | 76.417 ± 1 km[1] |
| Excentricitate | 0,0012 ± 0,0005[1] |
Perioadă orbitală | 0,638021 ± 0,000013 zile[1] |
| Înclinație | 0,0 ± 0,3° (față de ecuatorul lui Uranus)[1] |
| Sateliți | Uranus |
| Caracteristici fizice | |
| Dimensiuni | 30 × 30 × 30 km[1] |
Raza medie | 15 ± 3 km[1] |
Suprafață | ~2.800 km2 [a] |
| Volum | ~14.000 km3 [a] |
| Masă | ~0,18×1017 kg[a] |
Densitate medie | ~1,3 g/cm3 (presupusă) |
| ~0,0047 m/s2 [a] | |
| ~0,011 km/s[a] | |
| sincronă[1] | |
| zero[1] | |
| Albedo | 0,08 ± 0,01[2] |
| Temperatură | ~64 K[a] |
Perdita /per'di.ta/ este un satelit interior al lui Uranus. Descoperirea Perditei a fost complicată. Primele fotografii ale lui Perdita au fost făcute de sonda spațială Voyager 2 în 1986, dar nu a fost recunoscută din fotografii timp de mai bine de un deceniu. În 1999, satelitul a fost observat de Erich Karkoschka și raportat.[3] Dar pentru că nu au mai putut fi făcute fotografii pentru a confirma existența sa, a fost retrogradată oficial în 2001.[4] Cu toate acestea, în 2003, fotografiile făcute de Telescopul Spațial Hubble au reușit să scoată la iveală un obiect unde Perdita ar fi trebuit să fie, confirmându-i în sfârșit existența. [5] [6]
După descoperirea sa în 1999, a primit denumirea temporară de S/1986 U 10. [3] A fost numită Perdita (latină pentru „pierdută”) după fiica lui Leontes și Hermione din piesa lui William Shakespeare Poveste de iarnă. Satelitul este denumit și Uranus XXV. [7]
Satelitul orbitează între Belinda și Puck. Măsurătorile Hubble menționate mai sus demonstrează că Perdita nu urmărește o mișcare Kepleriană directă în jurul lui Uranus. În schimb, este prins în mod clar într-o rezonanță orbitală de 43:44 cu satelitul din apropiere Belinda. Este, de asemenea, aproape de o rezonanță de 8:7 cu Rosalind.[5]
Perdita aparține grupului de sateliți Portia, care-i include și pe Bianca, Cressida, Desdemona, Portia, Juliet, Cupid, Rosalind și Belinda. [2] Acești sateliți au orbite și proprietăți fotometrice similare.[2] Se știe puțin despre Perdita în afară de orbita sa, [1] raza de 15 km [1] și albedo-ul geometric de 0,08. [2]
Vezi și modificare
Referințe modificare
Note explicative
Citații
Surse
- Karkoschka, Erich (). „Voyager's Eleventh Discovery of a Satellite of Uranus and Photometry and the First Size Measurements of Nine Satellites”. Icarus. 151 (1): 69–77. Bibcode:2001Icar..151...69K. doi:10.1006/icar.2001.6597.
- Karkoschka, Erich (). „Comprehensive Photometry of the Rings and 16 Satellites of Uranus with the Hubble Space Telescope”. Icarus. 151 (1): 51–68. Bibcode:2001Icar..151...51K. doi:10.1006/icar.2001.6596.
- Green, Daniel W. E. (). „S/1986 U 10”. IAU Circular. 7171: 1. Bibcode:1999IAUC.7171....1K. ISSN 0081-0304. Accesat în .
- Foust, Jeff (). „Moon of Uranus is demoted”. Spaceflight Now. Accesat în .
- Showalter, Mark R.; Lissauer, Jack J. (). „The Second Ring-Moon System of Uranus: Discovery and Dynamics”. Science. 311 (5763): 973–977. Bibcode:2006Sci...311..973S. doi:10.1126/science.1122882. PMID 16373533.
- Green, Daniel W. E. (). „Satellites of Uranus”. IAU Circular. 8194. ISSN 0081-0304. Accesat în .
- USGS/IAU (). „Planet and Satellite Names and Discoverers”. Gazetteer of Planetary Nomenclature. USGS Astrogeology. Accesat în .
Legături externe modificare
- Uranus „pierde” un satelit: „Noua” numărătoare oficială a sateliților a sistemului solar (arhivată), Melanie Melton, The Planetary Society, 20 decembrie 2001