Wikipedia

Sateliții naturali ai lui Uranus

Deocamdată au fost descoperiți 27 de sateliți[1] care se rotesc în jurul planetei Uranus. Toți sunt denumiți pe baza lucrărilor lui William Shakespeare și Alexander Pope,[2][3] spre deosebire de alte corpuri din Sistemul Solar care au nume împrumutate din mitologia clasică. William Herschel a descoperit primii doi sateliți, Titania și Oberon, în 1787, și alți sateliți elipsoidali au fost descoperiți în 1851 de William Lassell (Ariel și Umbriel) și în 1948 de Gerard Kuiper (Miranda).[2]

Comparație între 6 sateliți ai lui Uranus; în imagine de la stânga la dreapta: Puck, Miranda, Ariel, Umbriel, Titania și Oberon

Voyager 2 a descoperit 10 sateliți mai mici, în completare la cei 5 mai mari, cunoscuți deja. E posibil să mai existe și alți sateliți printre inele. Ei formează trei clase distincte: 10 foarte întunecați descoperiți de Voyager 2, cei 5 foarte mari, și cei proaspăt descoperiți situați însă la distanțe mult mai mari. Marea parte a lor au orbite aproape circulare în planul ecuatorului lui Uranus (și deci la un unghi mare față de planul ecliptic); cei 4 exteriori sunt mai mult eliptici.

Listă de satelițiModificare

Cheie

Sateliți interiori
  		†
Sateliți principali
  		‡
Sateliți neregulați (retrograd) 		°
Satelit neregulat (prograd)

Sateliții naturali ai lui Uranus sunt prezentați în tabelul de mai jos după perioada orbitală, de la cea mai mică la cea mai mare. Sateliții masivi care au intrat în colaps gravitațional și s-au transformat într-un sferoid sunt evidențiați în albastru deschis și cu text aldin. Sateliți neregulați cu orbite prograde sunt evidențiați în gri, cei cu orbite retrograde în gri închis.

Sateliții lui Uranus
Ordine
Etichetă[2] Nume Pronunție Imagine Diametru
(km).[note 1]		 Masa
(×1018 kg)[note 2]		 Axa semi-majoră
(km)[8]		 Perioada orbitală
(zile)[8][note 3]		 Înclinație
(°)[8]		 Excentricitate
[9]		 Descoperire
an[2]		 Descoperire
[2]
1 VI Cordelia kɔrˈdiːliə 40 ± 6
(50 × 36)		 0,044 49.751 0,335034 0,08479° 0,00026 1986 Terrile
(Voyager 2)
2 VII Ophelia ɵˈfiːliə 43 ± 8
(54 × 38)		 0,053 53.764 0,376400 0,1036° 0,00992 1986 Terrile
(Voyager 2)
3 VIII Bianca biːˈɒŋkə 51 ± 4
(64 × 46)		 0,092 59.165 0,434579 0,193° 0,00092 1986 Smith
(Voyager 2)
4 IX Cressida ˈkrɛsɨdə 80 ± 4
(92 × 74)		 0.34 61.766 0,463570 0,006° 0,00036 1986 Synnott
(Voyager 2)
5 X Desdemona ˌdɛzdɨˈmoʊnə 64 ± 8
(90 × 54)		 0,18 62.658 0,473650 0,11125° 0,00013 1986 Synnott
(Voyager 2)
6 XI Juliet ˈdʒuːli.ɨt 94 ± 8
(150 × 74)		 0.56 64.360 0.493065 0.065° 0.00066 1986 Synnott
(Voyager 2)
7 XII Portia ˈpɔrʃə 135 ± 8
(156 × 126)		 1,70 66.097 0,513196 0,059° 0,00005 1986 Synnott
(Voyager 2)
8 XIII Rosalind ˈrɒzəlɨnd 72 ± 12 0,25 69.927 0,558460 0,279° 0,00011 1986 Synnott
(Voyager 2)
9 XXVII Cupid ˈkjuːpɨd ~18 0,0038 74.800 0,618 0,1° 0,0013 2003 Showalter și
Lissauer
10 XIV Belinda bɨˈlɪndə
 
 90 ± 16
(128 × 64)		 0,49 75.255 0,623527 0,031° 0.00007 1986 Synnott
(Voyager 2)
11 XXV Perdita ˈpɜrdɨtə 30 ± 6 0.018 76,420 0.638 0.0° 0.0012 1999 Karkoschaka
(Voyager 2)
12 XV Puck ˈpʌk
 
 162 ± 4 2,90 86.004 0,761833 0.3192° 0,00012 1985 Synnott
(Voyager 2)
13 XXVI Mab ˈmæb ~25 0,01 97.734 0,923 0,1335° 0.0025 2003 Showalter și
Lissauer
14 V ‡Miranda mɨˈrændə
 
 471,6 ± 1.4
(481 × 468 × 466)		 65.9 ± 7.5 129.390 1,413479 4,232° 0,0013 1948 Kuiper
15 I ‡Ariel ˈɛəriəl
 
 1157,8 ± 1.2
(1162 × 1156 × 1155)		 1353 ± 120 191.020 2,520379 0,260° 0,0012 1851 Lassell
16 II ‡Umbriel ˈʌmbriəl
 
 1169,4 ± 5,6 1172 ± 135 266.300 4,144177 0,205° 0.? 1851 Lassell
17 III ‡Titania tɨˈtɑːnjə
 
 1576,8 ± 1.2 3527 ± 90 435.910 8,705872 0,340° 0,0011 1787 Herschel
18 IV ‡Oberon ˈoʊbərɒn
 
 1,522.8 ± 5,2 3014 ± 75 583.520 13,463239 0,058° 0,0014 1787 Herschel
19 XXII ♠Francisco frænˈsɪskoʊ ~22 0,0072 4.276.000 −266,56 147,459° 0,1459 2003 Holman et al.
20 XVI ♠Caliban ˈkælɨbæn ~72 0,25 7.231.000 −579,73 139,885° 0,1587 1997 Gladman et al.
21 XX ♠Stephano ˈstɛfənoʊ ~32 0,022 8.004.000 −677,37 141,873° 0,2292 1999 Gladman et al.
22 XXI ♠Trinculo ˈtrɪŋkjʊloʊ ~18 0,0039 8.504.000 −749,24 166,252° 0,2200 2001 Holman et al.
23 XVII ♠Sycorax ˈsɪkəræks ~150 2,30 12.179.000 −1288,28 152,456° 0,5224 1997 Nicholson et al.
24 XXIII Margaret ˈmɑrɡərɨt ~20 0,0054 14.345.000 1687,01 51,455° 0,6608 2003 Sheppard și
Jewitt
25 XVIII ♠Prospero ˈprɒspəroʊ ~50 0,085 16.256.000 −1978.29 146,017° 0,4448 1999 Holman et al.
26 XIX ♠Setebos ˈsɛtɨbʌs ~48 0,075 17.418.000 −2225,21 145,883° 0,5914 1999 Kavelaars et al.
27 XXIV ♠Ferdinand ˈfɜrdɨnænd ~20 0,0054 20.901.000 −2805,51 167,346° 0,3682 2003 Holman et al.

Surse: NASA/NSSDC,[8] Sheppard, et al. 2005.[1] For the recently discovered outer irregular moons (Francisco through Ferdinand) the most accurate orbital data can be generated with the Natural Satellites Ephemeris Service.[10] The irregulars are significantly perturbed by the Sun.[1]

NoteModificare

  1. ^ Diametrele cu intrări multiple, cum ar fi "60×40×34" reflectă faptul că obiectul nu este o sferă perfectă și că fiecare dintre dimensiunile sale au fost măsurate cu suficientă precizie. Diametrul și dimensiunile lui Miranda, Ariel, Umbriel și Oberon au fost luate de la Thomas, 1988.[4] Diametrul lui Titania de la Widemann, 2009.[5] Dimensiunile și razele de sateliți interiori de la Karkoschka, 2001,[6] cu excepția lui Cupid și Mab, care au fost luate de la Showalter, 2006.[7] Razele sateliților exteriori au fost luate de la Sheppard, 2005.[1]
  2. ^ Masa lui Miranda, Ariel, Umbriel, Titania și Oberon au fost luate de la Jacobson, 1992.[3] Masa tuturor celorlalți sateliți a fost calculată după densitatea presupusă de 1.3 g/cm3 și utilizând datele despre raze.
  3. ^ Perioadele orbitale negative indică o orbită retrogradă în jurul lui Uranus (invers rotației planetei).

NoteModificare

  1. ^ a b c d Sheppard, S. S.; Jewitt, David and Kleyna, Jan (2005). "An ultradeep survey for irregular satellites of Uranus: Limits to completeness". The Astronomical Journal 129: 518–525 doi:10.1086/426329 10.1086/426329
    Această referință va fi completată automat în următoarele minute. Puteți sări peste perioada de așteptare sau puteți extinde citarea manual
  2. ^ a b c d e „Planet and Satellite Names and Discoverers”. Gazetteer of Planetary Nomenclature. USGS Astrogeology. . Accesat în . 
  3. ^ a b doi:10.1086/116211 10.1086/116211
    Această referință va fi completată automat în următoarele minute. Puteți sări peste perioada de așteptare sau puteți extinde citarea manual
  4. ^ doi:10.1016/0019-1035(88)90054-1 10.1016/0019-1035(88)90054-1
    Această referință va fi completată automat în următoarele minute. Puteți sări peste perioada de așteptare sau puteți extinde citarea manual
  5. ^ doi:10.1016/j.icarus.2008.09.011 10.1016/j.icarus.2008.09.011
    Această referință va fi completată automat în următoarele minute. Puteți sări peste perioada de așteptare sau puteți extinde citarea manual
  6. ^ doi:10.1006/icar.2001.6597 10.1006/icar.2001.6597
    Această referință va fi completată automat în următoarele minute. Puteți sări peste perioada de așteptare sau puteți extinde citarea manual
  7. ^ doi:10.1126/science.1122882 10.1126/science.1122882
    Această referință va fi completată automat în următoarele minute. Puteți sări peste perioada de așteptare sau puteți extinde citarea manual
  8. ^ a b c d Williams, Dr. David R. (). „Uranian Satellite Fact Sheet”. NASA (National Space Science Data Center). Accesat în . 
  9. ^ doi:10.1086/300263 10.1086/300263
    Această referință va fi completată automat în următoarele minute. Puteți sări peste perioada de așteptare sau puteți extinde citarea manual
  10. ^ „Natural Satellites Ephemeris Service”. IAU: Minor Planet Center. Accesat în . 

Legături externeModificare

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de sateliții naturali ai lui Uranus



Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Sateliții_naturali_ai_lui_Uranus&oldid=12999177