Trinculo (satelit)
satelit al Uranus
Trinculo | |
Descoperire | |
---|---|
Descoperit de | |
Dată descoperire | 13 august 2001[1][2] (confirmat în 2002[1][3]) |
Denumiri | |
Denumire MPC | Uranus XXI |
Pronunție | /trin'ku.lo/ |
Caracteristicile orbitei | |
Raza medie a orbitei | 8.504.000 km[4][5] |
Excentricitate | 0,2200[4][5] |
Perioadă orbitală | 749,24 z |
Înclinație | 167° (față de ecliptică)[4] |
Sateliți | Uranus |
Caracteristici fizice | |
Raza medie | 9 km (estimare)[6] |
Suprafață | ~1.000 km2 (estimare) |
Volum | ~3.000 km3 (estimare) |
Masă | ~3,9×1015 kg (estimare) |
Densitate medie | ~1,3 g/cm3 (presupusă) |
~0,0021 m/s2 (estimare) | |
~0,007 km/s (estimare) | |
? | |
? | |
Albedo | 0,04 (presupus)[6] |
Temperatură | ~65 K (estimare) |
Trinculo /trin'ku.lo/ este un satelit neregulat retrograd al lui Uranus. A fost descoperit de un grup de astronomi condus de Holman, et al. pe 13 august 2001, și a primit denumirea temporară S/2001 U 1.
Confirmat ca Uranus XXI, a fost numit după bufonul beat Trinculo din piesa Furtuna a lui William Shakespeare. Trinculo este cel mai mic dintre cei 27 de sateliți ai lui Uranus, are aproximativ 18 km lățime și are aproximativ dimensiunea insulei Manhattan.
Vezi și
modificareReferințe
modificare- ^ a b Daniel W. E. Green (). „IAUC 7980: S/2001 U 1”. IAU Circular. Accesat în .
- ^ Jennifer Blue (). „Planet and Satellite Names and Discoverers”. Working Group for Planetary System Nomenclature (WGPSN). Accesat în .
- ^ Sheppard, Scott S. „New Satellites of Uranus Discovered in 2003”. Institute for Astronomy at the University of Hawaii. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b c Sheppard, Jewitt & Kleyna 2005, p. 523, Table 3.
- ^ a b Jacobson, R.A. (2003) URA067 (). „Planetary Satellite Mean Orbital Parameters”. JPL/NASA. Accesat în .
- ^ a b Sheppard, Jewitt & Kleyna 2005, p. 523, Table 3 ... ri (km) ... 9 ... i Radius of satellite assuming a geometric albedo of 0.04. .
- Sheppard, S. S.; Jewitt, D.; Kleyna, J. (). „An Ultradeep Survey for Irregular Satellites of Uranus: Limits to Completeness”. The Astronomical Journal. 129 (1): 518–525. Bibcode:2005AJ....129..518S. doi:10.1086/426329.