Petre Alexandrescu

istoric român
Pentru pictorul din secolul al XIX-lea, vedeți Petre Alexandrescu (pictor).
Petre Alexandrescu
Petre Alexandrescu (1930-2009).jpg
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Decedat (79 de ani) Modificați la Wikidata
Căsătorit cuMaria Alexandrescu Vianu Modificați la Wikidata
CopiiVlad Alexandrescu Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupațieistoric Modificați la Wikidata

Petre Alexandrescu (n. 3 ianuarie 1930, Paris – d. 18 iulie 2009, București) a fost un istoric al Antichității, arheolog, istoric al religiilor român. A fost căsătorit cu Maria Alexandrescu Vianu. Au avut împreună un fiu, pe Vlad Alexandrescu.

Viața și activitateaModificare

Petre Alexandrescu s-a născut la Paris, la data de 3 ianuarie 1930.[1] Istoric de mare notorietate al cetăților grecești din marea Neagră, profesor a numeroase generații de arheologi și istorici, director al șantierului arheologic de la Histria (1981-1999), Petre Alexandrescu și-a dedicat întreaga carieră cercetării științifice și dezvoltării școlii românești de arheologie clasică și de istorie a religiilor, situându-se în linia celor mai prestigioși istorici români ai Antichității: Vasile Pârvan, Scarlat Lambrino, Radu Vulpe, Dionisie M. Pippidi.

În București și-a susținut bacalaureatul în 1948[1], absolvent al Facultății de Limbi clasice a Universității din București, secția de limbă și literatură greacă și latină (1948-1952)[2], doctor în istorie (1969). A fost preparator la Institutul de lingvistică în 1951 și arheolog în 1952, asistent în 1953, cercetător din 1965, devine membru în tinerețe al Societății de studii clasice. A fost preocupat în mod special de arheologia clasică greco-romană din zona Mării Negre, interesat de populația traco-getică. [1]. Anii de activitate profesională au fost la Institut de Arheologie al Academiei Române, de la absolvirea universității până în 2000, când s-a pensionat, a parcurs treptat fiecare etapă de cercetător[2] Bogată experiență de cercetător pe șantierele arheologice din Dobrogea (Histria, Tomis, Sarinasuf, Tariverde). A lucrat întreaga viață în cadrul Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române, în calitate de cercetător, șef al Secției de Arheologie Clasică (1971-1994) și Director al Institutului de Arheologie Vasile Pârvan[2](1990-1999). În 1995 a devenit profesor titular, iar din 1997 până în 2000 a fost profesor asociat în cadrul catedrei de Istorie Antică și Arheologie a Universității din București. Membru corespondent al Institutului Arheologic German, membru al Institutului de Studii Avansate din Princeton, membru al Societății Române de Studii Clasice. A condus o serie de publicații de specialitate (revistele românești Dacia (1990-1999), Studii și Cercetări de Istorie Veche și Arheologie (1990-1995), seria monografiilor consacrate cetății Histria, a întemeiat și a condus revista franco-italiană Il Mar Nero (1994-2009), seria româno-germană Archaeologica Romanica (1997-2002). Vice-președinte al Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice (1997-2000).

LucrăriModificare

Autor al unui mare număr de lucrări științifice: cărți, articole în reviste de specialitate, comunicări la conferințe internaționale, studii, conferințe, prefețe, traduceri, recenzii etc.

  • Corpus vasorum antiquorum, Roumanie, 2, Collection Dr. Georges et Maria Severeanu (Musée de la Ville de Bucarest) et collections privées (în colaborare cu Suzana Dimitriu), (București, 1968),
  • Histria IV : La ceramique d'époque et classique (VIIe-IVe s.) (București, 1978),
  • Histria: Eine Griechenstadt an der rumänischen Schwarzmeerküste (Konstanz, 1990),
  • L'Aigle et le Dauphin. Etudes d'archéologie pontique (București, Paris, 1999),
  • Histria VII : La zone sacrée d'époque grecque (fouilles 1915-1989), 2 tomuri (București, Paris, 2005).

Distincții obținuteModificare

PremiiModificare

  • Premiul „Gustave Mendel” al Académie des Inscriptions et Belles Lettres (1966);
  • Premiul „Vasile Pârvan” al Academiei Române (1967);

DecorațiiModificare

BibliografieModificare

A. Avram et M. Babeș, (ed)., Civilisation grecque et cultures antiques périphériques. Hommage à Petre Alexandrescu à son 70e anniversaire, București, 2000

NoteModificare

  1. ^ a b c Ștefănescu, Ștefan (). Enciclopedia istoriografiei românești. București: Editura științifică și enciclopedică. p. 32. 
  2. ^ a b c „In memoriam Petre Alexandrescu”. Accesat în . 
  3. ^ Decretul președintelui României nr. 524 din 1 decembrie 2000 privind conferirea unor decorații naționale personalului din subordinea Ministerului Culturii, publicat în Monitorul Oficial nr. 666 din 16 decembrie 2000, art. 2, anexa 2, d) 1.

Legături externeModificare