Phaiomys leucurus este o specie de rozătoare din familia Cricetidae, singura specie din genul Phaiomys. Este găsită în India, Nepal și China. Viețuiește în vizuini și formează colonii. Specia are un areal larg și în mare parte nu se confruntă amenințări deosebite, așa că Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii a clasificat-o ca fiind o specie neamenințată cu dispariția.

Phaiomys leucurus
Stare de conservare

Risc scăzut (LC)  (IUCN 3.1)[1]
Clasificare științifică
Regn: Animalia
Încrengătură: Chordata
Clasă: Mammalia
Ordin: Rodentia
Familie: Cricetidae
Subfamilie: Arvicolinae
Gen: Phaiomys
Blyth, 1863[2]
Specie: P. leucurusi
Nume binomial
Phaiomys leucurus
(Blyth, 1863)[3]

Descriere modificare

Phaiomys leucurus are o lungime a corpului (inclusiv capul) de 98–128 mm și o lungime a cozii de 26–35 mm. Blana de pe partea dorsală are culoarea maro-gălbeniu pal, cea de pe partea ventrală este cenușie-gălbenie și există o tranziție gradulă între cele două culori. Părțile superioare ale labelor din față și din spate sunt albe-gălbenii, iar coada este maro-gălbenie. Urechile sunt scurte iar ghearele alungite, ambele fiind adaptări pentru traiul parțial subteran.[4]

Răspândire și habitat modificare

Phaiomys leucurus este nativă în India, Nepal și Platoul Tibet, în provinciile Xinjiang, Regiunea Autonomă Tibet și Qinghai din China. Se poate găsi la altitudini de peste 4.500 m. Locuiește pe pajiști și în păduri alpine de pe munți stâncoși, săpându-și vizuina mai ales pe malurile râurilor și lacurilor iar uneori trăind printre crevase stâncoase.[1]

Biologie modificare

Phaiomys leucurus este o specie diurnă[1] care trăiește parțial sub pământ, în colonii și în vizuini adânci. Se hrănește cu materie vegetală. Despre reproducere, se cunoaște doar că a fost înregistrată o femelă care avea șapte embrioni.[4]

Stare de conservare modificare

Phaiomys leucurus are un areal larg și se presupune că are o populație mare dar nu a fost înregistrată în nicio arie protejată. Nu se știe dacă populația este în creștere sau în scădere. În Asia de Sud pierderea habitatului reprezintă o amenințare locală, dar per total nu au fost identificate amenințări deosebite, așa că Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii a clasificat Phaiomys leucurus ca fiind o specie neamenințată cu dispariția.[1]

Note modificare

  1. ^ a b c d Molur, S. Phaiomys leucurus. Lista roșie a speciilor periclitate IUCN. Versiunea 3.1. Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii. .  Downloaded on 10 November 2020.
  2. ^ Musser, G.G.; Carleton, M.D. (). „Superfamily Muroidea”. În Wilson, D.E.; Reeder, D.M. Mammal Species of the World: A Taxonomic and Geographic Reference (ed. 3rd). Johns Hopkins University Press. pp. 1005–1006. ISBN 978-0-8018-8221-0. OCLC 62265494. 
  3. ^ Musser, G.G.; Carleton, M.D. (). „Superfamily Muroidea”. În Wilson, D.E.; Reeder, D.M. Mammal Species of the World: A Taxonomic and Geographic Reference (ed. 3rd). Johns Hopkins University Press. pp. 1005–1006. ISBN 978-0-8018-8221-0. OCLC 62265494. 
  4. ^ a b Smith, Andrew T.; Xie, Yan; Hoffmann, Robert S.; Lunde, Darrin; MacKinnon, John; Wilson, Don E.; Wozencraft, W. Chris (). A Guide to the Mammals of China. Princeton University Press. p. 238. ISBN 1-4008-3411-2. 

Bibliografie modificare

  • Musser, G. G. and M. D. Carleton. 2005. Superfamily Muroidea. pp. 894–1531 in Mammal Species of the World a Taxonomic and Geographic Reference. D. E. Wilson and D. M. Reeder eds. Johns Hopkins University Press, Baltimore.