Wikipedia

Piatra comemorativă a victimelor ocupației sovietice și ale regimului totalitar comunist (Chișinău)

proiect de monument, actualmente simbolizat printr-un bloc de granit comemorativ

Piatra comemorativă a victimelor ocupației sovietice și ale regimului totalitar comunist din Chișinău este un bloc de granit de circa doi metri cu caracter de simbol, amplasat în fața Casei Guvernului din Chișinău, în Piața Marii Adunări Naționale.[1]

Piatra comemorativă din fața clădirii Guvernului Republicii Moldova

Caracteristici modificare

Piatra a fost instalată chiar pe locul unde până în 1991 a fost amplasat monumentul lui Lenin[2] și are ca inscripție următorul anunț: „În acest loc va fi amplasat monumentul în memoria victimelor ocupației sovietice și ale regimului totalitar comunist”[1]

În timp, a devenit unul dintre simbolurile condamnării efectelor comunismului în Republica Moldova.[3] De asemeni este un loc unde, anual pe 28 iunie au loc manifestări care comemorează începutul ocupației sovietice a Basarabiei.[4][5][6][7]

Istoric modificare

 
Monumentul lui Lenin, astfel cum era în anul 1980 pe locul de azi al pietrei comemorative

Piatra comemorativă a fost dezvelită la 28 iunie 2010, ca urmare a a unui decret semnat de fostul președintele interimar, Mihai Ghimpu. Potrivit aceluiași decret,[1] președintele ad interim a dispus înălțarea ulterioară în locul pietrei comemorative a unui monument,[8] iar ziua de 28 iunie 1940 a fost desemnată Zi a ocupației sovietice.[1] Ulterior însă, în urma unei contestații a Partidului Comuniștilor din Republica Moldova,[9] Curtea Constituțională a Republicii Moldova a decis că acest decret este neconstituțional.[10]

Piatra comemorativă a fost vandalizată în plină de zi, în decembrie 2011, de către persoane necunoscute; placa de pe monument a fost vopsită cu negru, iar piatra a fost profanată.[11]

O încercare pe cale legală a liderului socialiștilor Igor Dodon prin intermediul unei fundații[10] de a evacua simbolul respectiv din Piața Marii Adunări Naționale, a fost respinsă în luna februarie 2012 de Curtea de Apel Chișinău. Acesta declararase de mai multe ori că piatra trebuie să fie demolată.[12] O altă încercare ulterioară, s-a bazat în anul 2013 pe ideea Ligii Tineretului Rus de a amplasa în locul respectiv un monument de bronz al unui soldat, care să amintească de luptătorii care au căzut pentru apărarea teritoriului sovietic în cel de-al doilea Război Mondial.[13]

Critici modificare

„Piatra lui Ghimpu”, după cum a fost poreclit ansamblul, a iscat controverse și disensiuni în societate.[14] Aplasarea simbolului respectiv în contextul luptelor politice, s-a dovedit definitiv legată de numele lui Mihai Ghimpu, inițiatorul proiectului de amplasare.[15] Inițiativa acestuia a fost însă criticată atât pe plan extern de autoritățile ruse,[16] cât și pe plan intern de comuniști, dar și de fostul bașkan al Găgăuziei, Mihail Formuzal. Ministerul Rus de Externe a numit această decizia "o campanie politică planificată împotriva parteneriatului ruso-moldovenesc" și a acuzat autoritățile moldovene de aventurism și lipsa de simț al realității.[17]

Referințe modificare

  1. ^ a b c d Piatra comemorativă în memoria victimelor ocupației sovietice a fost dezvelită la Chișinău Arhivat în , la Wayback Machine.; 28 iunie 2010; hotnews.md; accesat la 07 februarie 2016
  2. ^ „В Кишиневе появился памятник жертвам «советской оккупации»”. Комсомольская правда. . 
  3. ^ Păcatele lui Mihai Ghimpu; Damian, George; 16 februarie 2012; timpul.md; accesat la 07 februarie 2016
  4. ^ (video) Victimele regimului totalitar comunist, comemorate astăzi la Chișinău; Rîmbu, Ana; Unimedia; 28 iunie 2011; accesat 12 februarie 2016
  5. ^ Mihai Ghimpu:Pe 28 iunie 1940 a fost ocupată Basarabia și au urmat alți 50 de ani de ocupație, apoi 22 de ani de chin; 29 iunie 2012; Jurnalul de Botoșani și Dorohoi; accesat 12 februarie 2016
  6. ^ Manifestații cu mesaje diferite la Chișinău, de ziua anexării Basarabei la URSS[nefuncțională]; Mîrza, Alic; 28 Iun 2013; Agerpres; accesat 12 februarie 2016
  7. ^ Liberalii au comemorat Ziua ocupației sovietice, în timp ce alte partide au marcat eliberarea Moldovei de ocupația româneasca; 28 iunie 2015; ProTV Chișinău; accesat 12 februarie 2016
  8. ^ 28 iunie: Ziua ocupației sovietice și a comemorării victimelor regimului totalitar comunist ; Botnaru, Vasile; 24 iunie 2010; Europa Liberă; accesat la 07 februarie 2016
  9. ^ Decretul lui Ghimpu privind ziua ocupației sovietice - necosntituțional Arhivat în , la Wayback Machine.; 12 iulie 2010; Monitorul; accesat la 07 februarie 2016
  10. ^ a b „Piatra lui Ghimpu” rămâne pe loc. Juriștii de la Primărie n-au venit la judecată, din lipsă de timp Arhivat în , la Wayback Machine.; 19 iunie 2012; publika.md; accesat la 7 februarie 2015
  11. ^ „Video: Monumentul instalat în amintirea victimelor ocupației sovietice și regimului totalitar comunist din Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, a fost vandalizat în plină de zi”. Curaj.tv. . 
  12. ^ Curtea de Apel: „Piatra lui Ghimpu” rămâne în PMAN Arhivat în , la Wayback Machine., 9 octombrie 2012; publika.md; accesat la 12 februarie 2016
  13. ^ „Piatra lui Ghimpu” - în pericol Arhivat în , la Wayback Machine.; Pancu, Adrian; 29 aprilie 2013; tribuna.md; accesat la 12 februarie 2016
  14. ^ Dodon, „piatra lui Ghimpu” și eterna noastră lașitate...; Tănase, Constantin; 4 octombrie 2011; timpul.md; accesat la 07 februarie 2016
  15. ^ „Piatra lui Ghimpu” și o problemă falsă - moldovenii vor alegerea președintelui; Tănase, Constantin; 8 februarie 2012; timpul.md; accesat la 12 februarie 2016
  16. ^ INTERVIU cu Mihai Ghimpu: Dacă îngenunchezi în fața rușilor, poți rămâne fără cap; Păduraru, Pavel; 21 mai 2012; timpul.md; accesat la 07 februarie 2016
  17. ^ „Мэр Кишинева выберет проект памятника "жертвам советской оккупации"”. lenta.ru. . 

Vezi și modificare

Legături externe modificare

Subcapitol: „Monumente și pietre memoriale din Chișinău omagiind memoria victimelor ocupației sovietice”
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Piatra_comemorativă_a_victimelor_ocupației_sovietice_și_ale_regimului_totalitar_comunist_(Chișinău)&oldid=15789126