Pierre de Ronsard
| Acest articol sau această secțiune nu este în formatul standard. Ștergeți eticheta la încheierea standardizării. Acest articol a fost etichetat în martie 2007 |
| Pierre de Ronsard | |
| 500 de ani de la naștere | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1]  Couture-sur-Loir, Centre-Val de Loire, Franța |
| Decedat | (61 de ani)[2][3][1][4][5] La Riche, Centre-Val de Loire, Franța |
| Părinți | Louis de Ronsard[*] Jeanne Chaudrier[*] |
| Frați și surori | Claude de Ronsard, Seigneur de la Poissonière[*] Charles de Ronsard[*] Louise de Ronsard[*] |
| Religie | Biserica Catolică |
| Ocupație | poet scriitor |
| Locul desfășurării activității | Franța[6] |
| Limbi vorbite | Middle French[*][7] limba franceză[8] |
| Activitate | |
| Studii | Universitatea din Paris |
| Pregătire | Jean Dorat[*] |
| Profesor pentru | Jean Vauquelin de La Fresnaye[*] |
| Limbi | Middle French[*] |
| Mișcare/curent literar | Pléiade[*] |
| Semnătură | |
 | |
Modifică date / text  | |
Pierre de Ronsard (n. , Couture-sur-Loir, Centre-Val de Loire, Franța – d. , La Riche, Centre-Val de Loire, Franța) a fost un poet francez.
A fost poetul Curții, foarte apreciat de rege datorită ideilor sale în favoarea politicii reginei-mamă contra hughenoților, exprimate în opera sa Discours de la Misère de ce Temps (1562-1563) și s-a bucurat de o poziție privilegiată: aceea de a sta în dreapta suveranului.
Când în 1547 sosește la Paris, va crea în jurul său o școală poetică, urmând a fi cunoscută în epocă sub denumirea de Pleiada maestrului Ronsard, în care activau Jean Dinemandi, zis Dorat, Pontus de Tyard, și, nu în ultimul rând, Remi Belleu.
Maestrul Ronsard avea un proiect literar măreț, La Franciade, o epopee dedicată însuși regelui, dar, după moartea acestuia, survenită la 1574, poetul avea să își piardă întreaga inspirație.
În tot timpul festivităților s-a aflat la Curte, elogiindu-l pe rege în versuri și sonete, compuse pe placul invitaților. Din nefericire, el nu avea cum să audă aprecierile celor prezenți, suferind de surzenie.
Opere
modificareMoartea Mariei Cum vezi în creangă roza în haina-i veșnic nouă, În tinerețea lumii de Mai, prin alte flori, Și cerul gelozind-o de viile-i culori, Când zorile o scaldă cu lacrime de rouă;
Corola-i poartă gingaș iubirea triumfală; Îmbălsămând grădina cu-arome dulci și moi: Dar sub arșița dură, sub grindină și ploi, Tânjește-ncet și moare, petală cu petală,
Tot astfel în avântu-ți de-ntâia tinerețe, Când lut și cer cinstitu-au suava-ți frumusețe, Ți-a fost tăiat de parcă al vieții fraged fir.
La groapa ta primește-mi a lacrimii ardoare, Și vasul plin cu lapte, și-acest belșug de floare, Ca trupul tău să fie și mort un tandafir.
Traducere: Nicu Porsenna
Ferice clipa Ferice clipa unică din viață, Și loc, și timp când ochii-ți m-au ucis, Ori barem m-au zvârlit într-un abis, Și-acolo m-am făcut un sloi de gheață.
Ci drept e că trupeasca trăsătură O am mereu, dar sufletu-mi fugit Trăiește-n tine ca-n sălaș iubit, Și m-a lăsat azi singur în natură.
Când galeș uneori întorci spre mine Focoșii ochi, simt cum îmi curge-n vine Un râu de flăcări ce-mi dă viață iar,
Și moaie frigul care-n sânge-l port; Dar ușurarea-i slabă și-n zadar, Căci fără suflet eu rămân tot mort.
Traducere: Nicu Porsenna
Note
modificare- ^ a b Autoritatea BnF, accesat în
- ^ Pierre Ronsard, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în
- ^ Pierre de Ronsard, Gran Enciclopèdia Catalana
- ^ Pierre de Ronsard, Encyclopædia Britannica Online, accesat în
- ^ Pierre de Ronsard, Internet Speculative Fiction Database, accesat în
- ^ Commons Creator page[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor); - ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ CONOR.SI[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor)