Prefectura autonomă tibetană Garzê

Prefectura autonomă tibetană Garzê, cunoscută și sub numele de Ganzi, (în chineză: 甘孜藏族自治州, în tibetană དཀར་མཛེས་བོད་རིགས་རང་སྐྱོང་ཁུལ་, în pinyin tibetan: Kardzé Börik Rangkyongkhül) este o prefectură autonomă a Chinei care se află în partea de vest a provinciei Sichuan. Numele ei este ortografiat uneori „Kardzé” și „Garzin” de către sursele neguvernamentale.

Coordonate: 30°03′09″N 101°57′46″E ({{PAGENAME}}) / 30.0525°N 101.96288°E
Prefectura autonomă tibetană Garzê
甘孜藏族自治州
— *prefectură autonomă[]** —

Prefectura autonomă tibetană Garzê (China) Poziția geografică în Republica Populară Chineză

Țară	Republica Populară Chineză
Provincie	Sichuan
Atestare	1955

Reședință	Kangding[*]

Suprafață
- Total	149.683,01 km²

Populație (2020)
- Total	1.107.431 locuitori

Fus orar	UTC+8
Cod poștal	626000
Prefix telefonic	836

Prezență online
www.gzz.gov.cn GeoNames OpenStreetMap relation

Poziția localității Prefectura autonomă tibetană Garzê Poziția localității Prefectura autonomă tibetană Garzê
Modifică date / text

Suprafața prefecturii este de 151.078 km². Prefectura are o populație de aproximativ 880.000 de locuitori, formată în majoritate (77,8%) din etnici tibetani. Orașul reședință al prefecturii Garzê este Kangding (Dartsedo).

Istorie

Garzê a făcut parte în mod tradițional din regiunea istorică Kham.

La căderea dinastiei Qing în timpul Revoluției Chineze din 1911, regiunea a trecut sub adminiistrația Republicii Chineze. În 1914^[1] (sau 1916), regiunea a fost integrată până în 1925^[1] (sau 1928) în districtul special Chuanbian, care a devenit provincia Xikang în 1939, în timpul invaziei japoneze^[2] și a rămas parte componentă a acestei unități administrativ-teritoriale până în 1955.^[3]

În 1930 armata tibetană a invadat regiunea Garzê, capturând-o fără prea mare rezistență. Cu toate acestea, în 1932, armata tibetană s-a retras după ce a fost înfrântă în alte părți în luptele cu comandantul militar musulman din Qinghai, Ma Bufang. Generalul chinez Liu Wenhui a reocupat regiunea Garzê și a semnat un acord cu tibetanii care a oficializat stăpânirea de către armata lui a teritoriilor aflate la est de cursul superior al fluviului Yangtze, care corespund aproximativ cu zona de est a regiunii Kham.

În 1950, în urma înfrângerii forțelor Kuomintang-ului de către Armata de Eliberare a Poporului, acel teritoriu a intrat sub controlul Republicii Populare Chineze. Zona estică a provinciei Xikang a fost contopită cu provincia Sichuan în 1955, iar Garzê a devenit o prefectură autonomă.

Populație

Potrivit recensământului din 2000, prefectura autonomă Garzê avea o populație de 897.239 locuitori (densitatea populației: 5,94 persoane/km²).

Naționalitate	Populație	Procent
Tibetani	703.168	78,37%
Han	163.648	18,24%
Yi	22.946	2,56%
Qiang	2.860	0,32%
Hui	2.190	0,24%
Naxi	760	0,08%
Mongoli	477	0,05%
Bai	292	0,03%
Alții	898	0,11%

Limbi vorbite

Garzê este extrem de diversificată din punct de vedere lingvistic, aici fiind vorbite multe limbi qiangice.

Kangding: Guiqiong, Muya
districtul Luding: Muya
districtul Danba: rGyalrong
districtul Jiulong: Pumi (sudic)
districtul Yajiang: Zhaba
districtul Dawu: Horpa
districtul Xinlong: Queyu

Religie

Budismul tibetan este, din punct de vedere istoric, religia predominantă practicată în prefectura Garzê. În cursul timpului au avut loc în templele și mănăstirile din Garzê tot mai multe proteste ale călugărilor care sprijină autonomia Tibetului și drepturile populației tibetane. Cele mai cunoscute gompa (complexe budiste) sunt:

Mănăstirea Dzogchen
Mănăstirea Dzongsar
Mănăstirea Kandze
Mănăstirea Kharnang
Mănăstirea Nanwu Si
Mănăstirea Palpung
Mănăstirea Sershul
Mănăstirea Tongkor
Institutul budist Larung Gar
Institutul budist Yarchen Gar

Subdiviziuni

Prefectura autonomă Garzê cuprinde 1 oraș cu rang de district și 17 districte:

#	Nume	Hanzi	Pinyin hanyu	tibetană	Transliterare Wylie	Populație (recens. 2010)	Suprafață (km²)	Densitate (/ km²)

1	Orașul Kangding	康定市	Kāngdìng Shì	དར་མདོ་གྲོང་ཁྱེར་	dar mdo grong khyer	130.142	11.486	11,33
2	Districtul Luding	泸定县	Lúdìng Xiàn	ལྕགས་ཟམ་རྫོང་	lcags zam rdzong	83.386	2.165	38,51
3	Districtul Danba	丹巴县	Dānbā Xiàn	རོང་བྲག་རྫོང་	rong brag rdzong	59.696	4.656	12,82
4	Districtul Jiulong	九龙县	Jiǔlóng Xiàn	བརྒྱད་ཟུར་རྫོང་	brgyad zur rdzong	62.133	6.766	9,18
5	Districtul Yajiang	雅江县	Yǎjiāng Xiàn	ཉག་ཆུ་རྫོང་	nyag chu rdzong	50.225	7.558	6,64
6	Districtul Dawu (Daofu)	道孚县	Dàofú Xiàn	རྟ་འུ་རྫོང་	rta 'u rdzong	55.396	7.053	7,85
7	Districtul Luhuo	炉霍县	Lúhuò Xiàn	བྲག་འགོ་རྫོང་	brag 'go rdzong	46.558	4.601	10,11
8	Districtul Garzê (Ganzi)	甘孜县	Gānzī Xiàn	དཀར་མཛེས་རྫོང	dkar mdzes rdzong	68.523	7.303	9,38
9	Districtul Xinlong	新龙县	Xīnlóng Xiàn	ཉག་རོང་རྫོང་	nyag rong rdzong	50.393	8.570	5,88
10	Districtul Dêgê (Dege)	德格县	Dégé Xiàn	སྡེ་དགེ་རྫོང་	sde dge rdzong	81.503	11.025	7,39
11	Districtul Baiyü	白玉县	Báiyù Xiàn	དཔལ་ཡུལ་རྫོང་	dpal yul rdzong	56.290	10.386	5,41
12	Districtul Sêrxü (Shiqu)	石渠县	Shíqú Xiàn	སེར་ཤུལ་རྫོང་	ser shul rdzong	80.834	24.944	3,24
13	Districtul Sêrtar (Seda)	色达县	Sèdá Xiàn	གསེར་ཐར་རྫོང་	gser thar rdzong	58.606	9.332	6,28
14	Districtul Litang	理塘县	Lǐtáng Xiàn	ལི་ཐང་རྫོང་	li thang rdzong	69.046	13.677	5,04
15	Districtul Batang	巴塘县	Bātáng Xiàn	འབའ་ཐང་རྫོང་	'ba' thang rdzong	48.649	7.852	6,19
16	Districtul Xiangcheng	乡城县	Xiāngchéng Xiàn	ཕྱག་འཕྲེང་རྫོང་	phyag 'phreng rdzong	33.170	5.016	6,61
17	Districtul Daocheng	稻城县	Dàochéng Xiàn	འདབ་པ་རྫོང་	'dab pa rdzong	31.113	7.323	4,24
18	Districtul Dêrong	得荣县	Déróng Xiàn	སྡེ་རོང་རྫོང་	sde rong rdzong	26.209	2.916	8,98

Note

^ ^a ^b „Provinces and Administrative Divisions”. Worldstatesmen.org (în engleză).
^ Lawrence Epstein; International Association for Tibetan Studies. Seminar (2000). Khams Pa Histories: Visions of People, Place and Authority : PIATS 2000. Leiden, Boston: Brill. p. 287. ISBN 9789004124233. OCLC 48619288.
^ „Tibet (Xiziang)”. Universalis.

Legături externe

Site-ul oficial al Prefecturii autonome tibetane Garzê Arhivat în 24 februarie 2011, la Wayback Machine.
Informații de călătorie în orașele și satele din prefectura autonomă tibetană Garzê: de-a lungul autostrăzilor Sichuan-Tibet, Tagong (între cele două autostrăzi), Daocheng și Yading (la sud de ambele autostrăzi)

[statesmen-1] „Provinces and Administrative Divisions”. Worldstatesmen.org (în engleză).

[2] Lawrence Epstein; International Association for Tibetan Studies. Seminar (2000). Khams Pa Histories: Visions of People, Place and Authority : PIATS 2000. Leiden, Boston: Brill. p. 287. ISBN 9789004124233. OCLC 48619288.

[3] „Tibet (Xiziang)”. Universalis.

[1]

[2]

[3]