Prințesa Louise-Marie a Belgiei
| Prințesa Louise-Marie a Belgiei | |
| Prințesă de Kohary | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Louise-Marie Amélie |
| Născută | 18 februarie 1858 Bruxelles, Belgia |
| Decedată | (65 de ani) Wiesbaden, Germania |
| Înmormântată | Südfriedhof[*]  |
| Părinți | Leopold al II-lea al Belgiei Marie Henriette de Austria |
| Frați și surori | Prințul Leopold, Duce de Brabant Prințesa Clémentine a Belgiei Prințesa Stéphanie a Belgiei |
| Căsătorită cu | Prințul Philipp de Saxa-Coburg și Gotha |
| Copii | Prințul Leopold de Saxa-Coburg și Gotha Prințesa Dorothea de Saxa-Coburg și Gotha |
| Cetățenie |  Belgia.svg){kind=small} Saxa-Coburg și Gotha |
| Ocupație | aristocrat[*] |
| Limbi vorbite | limba germană[1] |
| Apartenență nobiliară | |
| Titluri | Prinses van België[*] (–) |
| Familie nobiliară | Casa de Saxa-Coburg și Gotha |
Modifică date / text  | |
Louise-Marie (18 februarie 1858 – 1 martie 1924), prințesă a Belgiei, a fost fiica cea mare a regelui Leopold al II-lea al Belgiei și a soției lui, Marie Henriette de Austria.
Căsătorie și copii modificare
Născută Louise-Marie Amelie a Belgiei, Louise-Marie s-a căsătorit cu Philipp, prinț de Saxa-Coburg și Gotha-Koháry, văr de gradul al doilea, la Bruxelles, la 4 februarie/4 mai 1875 și au avut doi copii:
- Leopold Clement Philipp August Maria (19 iulie 1878, Ungaria - 27 aprilie 1916, Viena).
- Dorothea Maria Henriette Auguste Louise (30 aprilie 1881, Viena - 21 ianuarie 1967, Württemberg), căsătorită la 2 august 1898 cu Ernst Gunther, Duce de Schleswig-Holstein.
Căsătoria n-a fost pe placul tatălui ei, care a privit-o ca o alianță nedorită cu Prusia, însă mama sa a aprobat-o deoarece Philip locuia în Ungaria. Relația dintre Louise și Philip nu a fost bună: s-a spus că Philip era autoritar și a introdus-o în pornografie iar Louise a răspuns la autoritatea lui cu un stil de viață generos la curtea Vienei, unde a atras multă atenție. În 1880, ea a sugerat o căsătorie dintre sora ei mai mică Stephanie și Prințul Moștenitor Rudolf al Austriei.
Scandal și divorț modificare
La douăzeci de ani de la căsătorie, în 1895, Louise-Marie a intrat într-o relație cu Géza Mattachich, fiu vitreg al lui Oskar Keglevich, conte de Buzin. Mattachich era locotenent într-un regiment din Croația al armatei austriece. S-au întâlnit la Prater, Viena.
În ianuarie 1897, a scandalizat Viena părăsindu-și soțul, Prințul Philipp, pentru Mattachich și luând-o pe fiica ei cu ea.[2] Au călătorit la Paris, apoi la Cannes, locuind în diverse destinații din sudul Franței și în restul Europei. Fiul ei s-a înstrăinat de ea, deoarece a interpretat că acțiunile ei i-au scăzut șansele la moștenire. Curând, fiica ei, la sfatul logodnicului, și-a părăsit mama.
În 1898, Prințul Philipp și Mattachich s-au duelat la Viena, prima dată cu arme, apoi cu săbiile, când prințul a fost rănit.[3]
Mattachich a fost arestat la Zagreb și închis timp de patru ani pentru fals, deoarece, el nu era fiul vitreg al lui Oskar Keglevich.[4]
În cele din urmă, Louise-Marie și Prințul Philipp au divorțat la Gotha la 15 ianuarie 1906, la aproape opt ani după ce Louise începuse procedura de divorț.
Ultimii ani modificare
Înstrăinată de tatăl, soțul și copiii ei, cheltuielile extravagante ale Louisei-Marie au înglodat-o și mai mult în datorii. În ciuda faptului că probabil era fiica celui mai bogat rege din timpul său, a fost forțată să ceară faliment după ce s-a descoperit că Mattachich falsificase semnătura surorii Louisei-Marie, Prințesa Stéphanie, pe un bilet la ordin pentru bijuterii în valoare de aproximativ 2.500.000 $.[5] Ca urmare a acestui episod a fost instituționalizată în mai 1898 timp de șase ani. Mattachich a fost condamnat la patru ani de închisoare pentru fals. După terminatea sentinței, a ajutat-o pe Louise-Marie să scape de la azilul în care ea a fost internată în 1904; au fost împreună până la moartea lui în Paris. După moartea lui Mattachich, a primit o casă de la Elisabeta, soția vărului ei, Albert I al Belgiei.
Arbore genealogic modificare
Note modificare
- ^ Czech National Authority Database, accesat în
- ^ „Princess Louise of Belgium Elopes”. The New York Times. .
- ^ „PRINCE PHILIP IN A DUEL.; Wounded in the Arm by Lieut. Mittachich in Vienna”. New York Times. . Accesat în .
- ^ Leopold II of the Belgians: King of colonialism, Barbara Emerson, Weidenfeld and Nicolson, 1979.
- ^ „PRINCESS LOUISE'S FORGERIES.; Her Creditors Bring Action in an Attempt to Recover $2,500,000”. The New York Times. .
Legături externe modificare
- Royal House of Belgium
- Ducal House of Saxe-Coburg-Gotha Arhivat în , la Wayback Machine.
- Princess Louise of Belgium: 'Eve after the Fall of Man'