Prometheus (satelit natural)
Prometheus | |
Imagine cu Prometheus de la Cassini (26 decembrie 2009) | |
Descoperire | |
---|---|
Descoperit de | Stewart A. Collins D. Carlson Voyager 1 |
Dată descoperire | Octombrie 1980 |
Denumiri | |
Denumire MPC | Saturn XVI |
Pronunție | /pro.me'te.us/ |
Denumit după | Προμηθεύς Promētheys |
Atribute | Promethean, -ian /pro.me'te̯an/ |
Caracteristicile orbitei [1] | |
Epocă 31 decembrie 2003 JD 2453005.5 | |
380±10 km 139 | |
Excentricitate | 0.0022 |
Perioadă orbitală | 990038 zile 0.612 |
Înclinație | ±0.004° față de ecuatorul lui Saturn 0.008° |
Sateliți | Saturn |
Caracteristici fizice | |
Dimensiuni | 135.6 × 79.4 × 59.4 km [2] |
Raza medie | ±2.7 km 43.1[2] |
Volum | ≈ 000 km3 340[2] |
Masă | ±0.015)×1017 kg (1.595[2] |
Densitate medie | ±0.09 g/cm3 0.48[2] |
0.0013–0.0058 m/s2 [2] | |
≈ 0.019 km/s | |
sincronă | |
zero | |
Albedo | 0.6 |
Temperatură | ≈ 74 K |
Prometheus /pro.me'te.us/ este un satelit interior al lui Saturn. A fost descoperit în 1980 (pe 24 octombrie) din fotografiile făcute de sonda Voyager 1 și a fost denumit provizoriu S/1980 S 27. [3]
La sfârșitul anului 1985, a fost numit oficial după Prometeu, un titan din mitologia greacă. [4] Este denumit și Saturn XVI. [5]
Prometeu este extrem de alungit, măsurând aproximativ 136 km × 79 km × 59 km. Are mai multe creste și văi și un număr de cratere de aproximativ 20 kilometri (12 mi) sunt vizibile, dar este mai puțin craterizat decât Pandora, Epimetheus și Janus din apropiere. Din cauza densității sale foarte scăzute și a albedoului relativ ridicat, este probabil ca Prometheus să fie un corp de gheață foarte poros. Există totuși multă incertitudine în aceste valori și, prin urmare, acest lucru rămâne să fie confirmat.
Interacțiuni cu Inelul F și cu alți sateliți
modificarePrometheus este un satelit păstor pentru marginea interioară a inelului F îngust al lui Saturn. Pandora orbitează chiar în afara Inelului F și a fost văzută în mod tradițional ca un păstor exterior al inelului; cu toate acestea, studii recente indică faptul că doar Prometheus contribuie la menținerea inelului. [6] [7]
Imaginile de la sonda Cassini arată că câmpul gravitațional Promethean creează îndoituri și noduri în inelul F în timp ce „fură” material din acesta. Orbita lui Prometheus pare a fi haotică, datorită unei serii de patru rezonanțe de 121:118 cu Pandora. [8] Cele mai apreciabile modificări ale orbitelor lor au loc aproximativ la fiecare 6,2 ani, [1] când periapsida Pandorei se aliniază cu apoapsida lui Prometeu, pe măsură ce se apropie până la aproximativ 1400 km. Prometeu este însuși un perturbator semnificativ al lui Atlas, cu care se află într-o rezonanță de longitudine medie de 53:54. [1]
Imagini selectate
modificare
|
Animații
modificare
|
Referințe
modificareCitații
- ^ a b c Spitale Jacobson et al. 2006.
- ^ a b c d e f Thomas 2010.
- ^ IAUC 3532.
- ^ IAUC 4157.
- ^ USGS: Planet and Satellite Names and Discoverers.
- ^ Lakdawalla, E. (). „On the masses and motions of mini-moons: Pandora's not a "shepherd," but Prometheus still is”. Planetary Society. Accesat în .
- ^ Cuzzi, J. N.; Whizin, A. D.; Hogan, R. C.; Dobrovolskis, A. R.; Dones, L.; Showalter, M. R.; Colwell, J. E.; Scargle, J. D. (aprilie 2014). „Saturn's F Ring core: Calm in the midst of chaos”. Icarus. 232: 157–175. Bibcode:2014Icar..232..157C. doi:10.1016/j.icarus.2013.12.027. ISSN 0019-1035.
- ^ Renner et al. 2005.
Surse
- Marsden, Brian G. (). „Satellites of Saturn” (discovery). IAU Circular. 3532. Accesat în .
- Marsden, Brian G. (). „Satellites of Saturn and Pluto” (naming the moon). IAU Circular. 4157. Accesat în .
- Renner, Stéfan F.; Sicardy, Bruno; French, Richard G. (martie 2005). „Prometheus and Pandora: Masses and orbital positions during the Cassini tour”. Icarus. 174 (1): 230–240. Bibcode:2005Icar..174..230R. doi:10.1016/j.icarus.2004.09.005.
- Spitale, J. N.; Jacobson, R. A.; Porco, C. C.; Owen, W. M., Jr. (). „The orbits of Saturn's small satellites derived from combined historic and Cassini imaging observations”. The Astronomical Journal. 132 (2): 692–710. Bibcode:2006AJ....132..692S. doi:10.1086/505206.
- Thomas, P. C. (iulie 2010). „Sizes, shapes, and derived properties of the saturnian satellites after the Cassini nominal mission” (PDF). Icarus. 208 (1): 395–401. Bibcode:2010Icar..208..395T. doi:10.1016/j.icarus.2010.01.025. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- USGS/IAU (). „Planet and Satellite Names and Discoverers”. Gazetteer of Planetary Nomenclature. USGS Astrogeology. Accesat în .
Legături externe
modificare- „Cassini–Huygens: Multimedia-Videos / Soft Collision”. NASA. Arhivat din original la .
Prometheus slowly collides with the diffuse inner edge of Saturn's F ring ... pulls a streamer of material from the ring and leaves behind a dark channel.
- Prometheus Profile at NASA's Solar System Exploration site
- The Planetary Society: Prometheus
- 3-D anaglyph view of Prometheus