Wikipedia

Protestele din Kazahstan din 2022

Protestele din Kazahstan din 2022
Parte din Mișcarea pentru Democrație din Kazahstan
manifestants a la plaça central d’Aktobé
Informații generale
Perioadă  (2022-01-02) –  (2022-01-11)
(o săptămână și 2 zile)
Loc Kazahstan
Stare
Cauze
  • Creșterea prețurilor la carburant
  • Corupția
  • Autoritarism
  • Încălcarea drepturilor omului *Brutalitatea poliției
    • Obiective
  • Scăderea prețurilor la carburanți
  • Demisia guvernului lui Qasym-Jomart Toqaev
  • Înlăturarea imunității și demisia lui Nursultan Nazarbaev din Consiliul de Securitate
  • Alegeri directe pentru Akim⁠(d) (lideri locali)
  • Revenirea la constituția Kazahă din 1993
    • Caracteristici
  • Manifestații
  • Activism online
  • Revoltă
  • Greve
    • Rezultat
  • Stare de urgență la nivel național începând cu 5 ianuarie până pe 19 ianuarie
  • Jefuiri în masă în capitala Almatî de pe 5 ianuarie până pe 8 ianuarie
  • Ordine de tragere fără avertisment pentru Forțele Armate începând cu 7 ianuarie
  • Zi de doliu pe 10 ianuarie pentru sutelele de victime
  • Președintele Qasym-Jomart Toqaev declară că protestele s-au încheiat pe 11 ianuarie
  • Zborurile internaționale au fost reluate pe 11 ianuarie pentru capitala Nur-Sultan
  • Forțele CSTO dislocate în Kazahstan pentru a începe retragerea din 13 ianuarie
    • Concesii
  • Demisia Premierului Askar Mamin
  • Demisia miniștrilor din Guvernul Mamin
  • Înlăturarea lui Nazarbaev din poziția de președinte al Consiliului de Securitate
  • Restabilirea plafonului de preț al combustibilului pentru vehicule de 50 tenge pe litru timp de 6 luni
    • Părți implicate
    Protestatari
    Figuri politice
    Conducere descentralizată
    Victime
    Morți 227 de morți[4] (cei mai mulți fiind protestatari)[5]
    18 membri ai forțelor de securitate uciși
    (eventual incluse în cifra de 164 de morți)[5]
    Răniți
    • 500 de răniți[1]

    Poliție și Garda Națională:

    • 317 răniți (figuri guvernamentale)[2][3]
    Arestați Mai mult de 9,900 de oameni arestați[6]
    Modifică date / text Consultați documentația formatului

    Protestele din Kazahstan din 2022 au fost o serie de proteste masive care au început în Kazahstan la 2 ianuarie 2022, după o creștere bruscă a prețurilor la gaze lichefiate, ca urmare a ridicării plafonului de preț impus de guvern la 1 ianuarie. Protestele au început pașnic în orașul Janaozen, centru petrolier, și s-au extins rapid în alte orașe din țară, în special în cel mai mare oraș al țăii, Almatî, unde demonstrațiile s-au transformat într-o revoltă violentă, alimentată de nemulțumirea în creștere față de guvernare și inechitatea economică.[7][8] În timpul tulburărilor violente și a represiunilor care au durat o săptămână, 227 de persoane au fost ucise și peste 9.900 arestate.[9][10]

    Nemulțumirea tot mai mare față de guvernare și fostul președinte Nursultan Nazarbaev a condus și la demonstrații mai mari. Deoarece nu există grupuri legale de opoziție împotriva guvernării kazahe, tulburările păreau a fi izbucnit direct din mijlocul cetățenilor. Ca răspuns președintele Kasîm-Jomart Tokaev a declarat stare de urgență în regiunile Mangîstau și Almatî, în vigoare din 5 ianuarie 2022. Cabinetul Mamin a demisionat în aceeași zi.[11][12] Starea de urgență a fost extinsă în scurt timp pe toată țara. Ca răspuns la solicitarea lui Tokaev, Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO) – o alianță militară a Rusiei, Armeniei, Belarusului, Kârgâzstanului, Tadjikistanului și Kazahstanului însuși – a fost de acord să desfășoare trupe în Kazahstan.[1] Ca scop a fost declarată menținerea păcii, în timp ce unii au considerat-o sprijin străin la reprimarea violentă a protestelor.[13] Nazarbaev a fost demis din funcția de președinte al Consiliului de Securitate al Kazahstanului.[14]

    Ca o concesiune președintele Tokaev a spus că prețurile la gazul pentru vehicule, de 50 de tenge pe litru, vor fi restabilite pentru 6 luni.[15][16][17] Pe 7 ianuarie el a declarat: „Ordinea constituțională a fost restabilită în cea mai mare parte în toate regiunile țării”.[18][19][20] El a anunțat, de asemenea, că a ordonat trupelor să folosească forța mortală împotriva protestatarilor, dând instrucțiuni să „împuște ca să ucidă” fără avertizare, numind protestatarii „bandiți și teroriști” și spunând că folosirea forței va continua să „distrugă protestele”.[21][22][23][24]

    Pe 10 ianuarie guvernul a declarat zi de doliu pentru victimele protestelor.[25] La 11 ianuarie Tokaev a spus că ordinea a fost restabilită în Kazahstan și că protestele s-au încheiat.[26] El a anunțat că trupele CSTO vor începe să se retragă din țară pe 13 ianuarie[10] și acestea au fost retrase complet până pe 19 ianuarie.[27] Într-un discurs adresat parlamentului pe 11 ianuarie el a promis reforme și a recunoscut nemulțumirea publică privitor la inegalitatea veniturilor și l-a criticat pe Nazarbaev și acoliții săi din cauza averii lor.[28] De asemenea, el a nominalizat un nou prim-ministru, Alihan Smaiylov, pe 11 ianuarie[10] și l-a demis pe ministrul apărării, Murat Bektanov, pe 18 ianuarie.[29] Pe 11 ianuarie zborurile internaționale au fost reluate către și dinspre capitala țării, Nur-Sultan.[30]

    Fundal

    modificare

    În Janaozen, un oraș producător de petrol din regiunea Mangîstau, au avut loc mai multe greve și demonstrații de la independența Kazahstanului încoace. În 2011 în oraș a izbucnit o revoltă la aniversarea a douăzecea a independenței, care a dus la 16 morți și 100 de răniți conform cifrelor oficiale, când forțele de securitate kazahe au deschis focul asupra protestatarilor care cereau condiții de muncă mai bune. În acea perioadă prețul pentru gazul petrolier lichefiat (GPL), un combustibil care la Janaozen este folosit mai ales pentru alimentarea vehiculelor, era de aproximativ 30-35 tenge și a crescut continuu de atunci. Potrivit Eurasianet, creșterea a fost cauzată de Politica de tranziție treptată a guvernului kazah de tranzacționare a GPL la bursa electronică, care a început în ianuarie 2019, pentru a reduce treptat subvențiile de stat a costului gazelor și a permite pieței să determine prețurile.[31] În ianuarie 2020 a avut loc un protest în Janaozen, când locuitorii orașului au cerut o reducere a prețului gazului care a crescut de la 55 la 65 tenge la acel moment.[32]

    De la 1 ianuarie 2022, potrivit protestatarilor din Janaozen, prețul GPL a crescut de aproape două ori la 120 tenge (0,28 USD) pentru litru.[33]

    Proteste

    modificare

    2 ianuarie

    modificare

    În dimineața zilei de 2 ianuarie 2022 locuitorii orașului Janaozen au blocat drumuri în cadrul unui protest împotriva creșterii prețurilor la gaze.[34] Manifestanții au cerut guvernatorului de Mangîstau Nurlan Nogaev și primarului orașului Maksat İbağarov să ia măsuri pentru stabilizarea prețurilor și pentru prevenirea deficitului de combustibil.[34] Locuitorii s-au întâlnit cu primar interimar al orașului Ğalym Baijanov, care a sfătuit mulțimea să scrie o plângere către administrația orașului, protestatarii amintind că plângerile lor au fost ignorate de oficialii orașului.[34]

    3 ianuarie

    modificare

    Sute de locuitori din Janaozen, care au ieșit să protesteze în prima zi, s-au adunat și au făcut tabără în piața orașului peste noapte.[35] Pe măsură ce alți locuitori au început să se alăture mulțimii, până după-amiază, aproximativ 1.000 de persoane se aflau în piață, scandând și cerând alegeri directe ale liderilor locali.[35] Polițiștii, care stăteau în parametrul pieței în timpul demonstrației, nu au intervenit.[35] Guvernatorul de Mangîstau Nurlan Nogaev și primarul de Janaozen, Maksat İbağarov, precum și directorul Uzinei de procesare a gazelor din Kazahstan, Nakbergen Tulepov, au încercat să-i calmeze pe protestatarii din piață și s-au angajat ca prețul gazului să fie redus la 85-90 tenge, ceea ce nu i-a mulțumit pe demonstranți.[36] Nogaev, precum și însoțitorii săi au fost forțați să fugă din piață de mulțimea furioasă.[36]

    Președintele Kasîm-Jomart Tokaev, în răspunsul său pe Twitter referitor la situație, a instruit guvernul să ia în considerare situația din regiunea Mangîstau „ținând cont de fezabilitatea economică în domeniul juridic”.[37] De asemenea, el le-a cerut demonstranților să nu perturbe ordinea publică, amintind că cetățenii kazahi au dreptul de a-și exprima public opinia autorităților locale și centrale, spunând că acest lucru ar trebui să fie „în conformitate cu legea”.[37] Ca urmare, a fost formată o comisie guvernamentală condusă de viceprim-ministrul Eralî Togjanov pentru a analiza situația socio-economică din Mangîstau.[38]

    Știri cu privire la arestări au parvenit din orașele Nur-Sultan, Aktobe și Almatî, unde Piața Republicii și Piața Astana au fost închise, cu ofițeri de securitate dislocați în jurul zonelor.[39] În alte orașe s-a consemnat prezența sporită a poliției în zonele publice.[39]

    În Aktaú un grup de protestatari au venit în Piața Întîmak din fața clădirii administrației orașului, amenajând corturi și iurte pentru o tabără.[40] Până seară aproximativ 6.000 de manifestanți se aflau în piață, cerând reducerea costului gazului, precum și demisia guvernului, alăturându-li-se și alte grupuri de susținători din regiunile și orașele vecine ale Kazahstanului.[40] Guvernatorul de Mangîstau Nurlan Nogaev a vizitat mitingul, amintind mulțimii că guvernul kazah a redus prețul gazului și că Agenția pentru Protecția și Dezvoltarea Concurenței a lansat o anchetă împotriva proprietarilor de benzinării suspectați de înțelegeri ilicite în privința prețurilor.[41] De asemenea, Nogaev i-a îndemnat pe protestatarii din Aktau să mențină ordinea publică și le-a sugerat să poarte un dialog constructiv cu autoritățile.[41]

     
    Protestatarii au amenajat o iurtă la Aktobe, 4 ianuarie 2022

    4 ianuarie

    modificare

    La 4 ianuarie aproximativ 1.000 de persoane s-au adunat pentru a protesta în centrul orașului Almatî.[42] Poliția a folosit grenade paralizante și gaze lacrimogene pentru a-i dispersa pe protestatari.[42] Tokaev a semnat decrete privind introducerea stării de urgență în regiunile Mangîstau și Almatî din 5 ianuarie, ora locală 01:30, până în 19 ianuarie, ora locală 00:00.[43] Potrivit lui Tokaev toate cererile legitime ale protestatarilor vor fi luate în considerație.[42] O comisie specială, după întâlnirea cu protestatarii, a fost de acord să scadă prețul GPL la 50 tenge (0,11 dolari) pe litru.[33] Oamenii au început să protesteze și în Taldîkorgan.

    5 ianuarie

    modificare

    La 5 ianuarie Tokaev a acceptat demisia guvernului. În aceeași zi un corespondent Reuters a raportat că mii de protestatari se îndreptau spre centrul orașului Almatî, după ce forțele de securitate nu au reușit să-i împrăștie cu gaze lacrimogene și grenade paralizante.[11]

    Vezi și

    modificare
    • Jeltoksan - protestele din decembrie 1986 la Almatî, când orașul era numit Alma-Ata
    • Masacrul Janaozen - proteste din decembrie 2011 în Provincia Mańǵîstau cu 14 protestatari uciși
    • Protestele din Kazahstan 2018–2020

    Referințe

    modificare
    1. ^ Kazahstanul și CSTO susțin că operațiunile lor sunt exclusiv în scopuri de menținere a păcii.


    1. ^ a b c Hopkins, Valerie; Nechepurenko, Ivan (). „Russia-Allied Forces to Intervene as Unrest Sweeps Kazakhstan”. The New York Times (în engleză). ISSN 0362-4331. Accesat în .  Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; numele "NYT" este definit de mai multe ori cu conținut diferit
    2. ^ „Во время беспорядков в Казахстане погибли 8 полицейских и военных, 317 ранены. Новости. Первый канал”. 
    3. ^ „Онлайн-трансляция происходящего в Казахстане”. www.kommersant.ru (în rusă). . Accesat în . 
    4. ^ „Kazakhstan: More than 160 killed, 5,000 arrested during riots”. www.aljazeera.com (în engleză). Accesat în . 
    5. ^ a b „Kazakhstan says 164 killed in week of protests”. AP NEWS (în engleză). . Accesat în . 
    6. ^ „Kazakh President Announces CSTO Troop Withdrawal, Appoints New PM”. RadioFreeEurope/RadioLiberty (în engleză). Accesat în . 
    7. ^ Lillis, Joanna (). „Kazakhstan: Gas price hike fuels Zhanaozen protests”. eurasianet.org. Arhivat din original la . Accesat în . 
    8. ^ Kantchev, Georgi (). „Kazakhstan's Elite Got Richer on Natural Resources. Then Came the Unrest”. The Wall Street Journal. ISSN 0099-9660. Accesat în . 
    9. ^ „Russia-Led Military Alliance Completes Withdrawal From Kazakhstan”. RadioFreeEurope/RadioLiberty (în engleză). Accesat în . 
    10. ^ a b c „Kazakh President Announces CSTO Troop Withdrawal, Appoints New PM”. RadioFreeEurope/RadioLiberty. Accesat în . 
    11. ^ a b Auyezov, Olzhas (). „Kazakhstan government's resignation fails to quell protests”. Reuters. Arhivat din original la . Accesat în . 
    12. ^ „Kazakhstan protests: government resigns amid rare outbreak of unrest”. . Arhivat din original la . Accesat în . 
    13. ^ „Russian troops arrive in Kazakhstan to quell unrest as police say officer beheaded”. The Independent (în engleză). . Accesat în . 
    14. ^ Jacobs, Harrison (). „Russia-led alliance troops have arrived in Kazakhstan after mass protests”. NPR. Arhivat din original la . Accesat în . 
    15. ^ Reuters (). „Kazakhstan declares state of emergency in protest-hit city, province”. Reuters. Accesat în . 
    16. ^ „Kazakhstan unrest: Government restores fuel price cap after bloodshed”. BBC News. . Accesat în . 
    17. ^ „Kazakhstan imposes 180-day state regulation on fuel, food prices amid protests”. aa.com.tr. Accesat în . 
    18. ^ Auyezov, Olzhas (). „Kazakh president says constitutional order mostly restored”. Reuters. Accesat în . 
    19. ^ „Kazakhstan unrest: Fresh gunfire as president says order largely restored”. BBC News. . Accesat în . 
    20. ^ „Kazakh President: Constitutional Order Restored”. voanews.com. Accesat în . 
    21. ^ Child, Anealla Safdar, David. „Kazakh leader tells troops to shoot without warning”. aljazeera.com. Accesat în . 
    22. ^ „Kazakhstan president says he gave order to 'open fire with lethal force'”. the Guardian. . Accesat în . 
    23. ^ „Kazakh leader ordered use of lethal force on 'terrorists'”. Associated Press. . Accesat în . 
    24. ^ Auyezov, Olzhas (). „Kazakh president gives shoot-to-kill order to put down uprising”. Reuters. Accesat în . 
    25. ^ „Nearly 8,000 detained in Kazakhstan amid unrest”. AP NEWS. . Accesat în . 
    26. ^ Reuters (). „President of Kazakhstan says he has weathered attempted coup d'etat”. Reuters. Accesat în . 
    27. ^ „Post-Soviet security bloc's last peacekeepers depart from Kazakhstan for Moscow”. TASS. . 
    28. ^ Vaal, Tamara (). „Russian troops to quit Kazakhstan, says president, taking aim at the elite”. Reuters. Accesat în . 
    29. ^ Reuters (). „Kazakhstan president fires defence minister for lack of leadership during protests”. Reuters (în engleză). Accesat în . 
    30. ^ „В Нур-Султане восстановили международное авиасообщение”. РБК (în rusă). Accesat în . 
    31. ^ Kumenov, Almaz; Lillis, Joanna (). „Kazakhstan explainer: Why did fuel prices spike, bringing protesters out onto the streets?”. eurasianet.org (în engleză). Accesat în . 
    32. ^ ТОЙКЕН, Санияш (). „Жанаозенцы вновь пришли в акимат, требуя снижения цен на газ”. Радио Азаттык (în rusă). Accesat în . 
    33. ^ a b „В аэропорту Актау в Казахстане задерживается часть рейсов” (în Russian). TASS. Accesat în . 
    34. ^ a b c ТОЙКЕН, Санияш (). „Жители Жанаозена перекрыли дорогу, протестуя против повышения цен на газ”. Радио Азаттык (în rusă). Accesat în . 
    35. ^ a b c „"Акимов должен выбирать народ!" Протест в Жанаозене: от призывов снизить цены до политических требований”. Радио Азаттык (în rusă). . Accesat în . 
    36. ^ a b „"Мы устали от сказок!" В Жанаозене протестующие прогнали с площади акима области Ногаева”. Радио Азаттык (în rusă). Accesat în . 
    37. ^ a b „Касым-Жомарт Токаев высказался по ситуации в Жанаозене”. inbusiness.kz (în rusă). . Accesat în . 
    38. ^ „А. Мамин: Мемлекет басшысы Қ. К. Тоқаевтың тапсырмасы бойынша Үкімет Жаңаөзен қаласындағы жағдайға қатысты шаралар қабылдайды”. primeminister.kz (în kazahă). . Accesat în . 
    39. ^ a b „В Казахстане второй день продолжаются протесты из-за повышения цен на газ, задержаны более 20 человек”. Настоящее Время (în rusă). . Accesat în . 
    40. ^ a b ТОЙКЕН, Санияш (). „"Правительство в отставку!" и "Шал, кет!". В Актау и Жанаозене продолжились митинги”. Радио Азаттык (în rusă). Accesat în . 
    41. ^ a b „Нурлан Ногаев вышел к митингующим в Актау”. Tengrinews.kz (în rusă). . Accesat în . 
    42. ^ a b c „В Алма-Ате проходят задержания протестующих” (în Russian). RIA Novosti. . Accesat în . 
    43. ^ „Президент Казахстана ввел ЧП в Алма-Ате и Мангистауской области” (în Russian). RIA Novosti. . Accesat în . 
    Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Protestele_din_Kazahstan_din_2022&oldid=16110201