Euromaidan
Euromaidan | |||||
---|---|---|---|---|---|
Parte din Criza ucraineană[*] | |||||
Informații generale | |||||
Perioadă | 21 noiembrie 2013 - 23 februarie 2014 (faza activă) | ||||
Loc | Kiev, Liov, Vinnița, Donețk, Krivoi Rog, Harkov, Cernăuți, Ujhorod, Hmelnițki, ș.a. | ||||
Obiective |
| ||||
Caracteristici |
| ||||
Rezultat |
| ||||
Părți implicate | |||||
| |||||
Figuri politice | |||||
Lideri în opoziție: |
Lideri guvernamentali:
| ||||
Număr | |||||
| |||||
Victime | |||||
Morți | 96 de morți și 1000+ răniți[5][6] | ||||
Modifică date / text |
Protestele proeuropene din Ucraina, numite și EuroMaidan[7][8] (în ucraineană ЄвроМайдан, transliterat: EvroMaidan), au început în noaptea de 21 noiembrie 2013 când cetățenii ucraineni au început să protesteze spontan în Kiev în răspuns la decizia guvernului ucrainean de a suspenda procesul de pregătire pentru semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană și Acordului de Liber Schimb cu aceasta[9]. Protestele au fost începute de către studenți la care, în scurt timp, li s-au alăturat partidele din opoziție și alte grupări proeuropene[10][11].
Conform Institutului Internațional de Sociologie din Kiev (KMIS), 38% din populația Ucrainei dorește Uniunea Vamală cu Rusia iar 37,8% aderarea la Uniunea Europeană. Procentajul ridicat de cetățeni care doresc apropierea de Rusia se datorează populației rusofone din estul și sudul Ucrainei și faptului că industria ucraineană are legături strânse cu piața Rusiei iar cooperarea cu această țară rămâne foarte importantă pe plan economic[12].
Mișcarea Euromaidan a luat proporții după represiunea de la Kiev, din noaptea de 30 noiembrie. În cadrul mișcării, în iarna lui 2013 se organizau mitinguri, demonstrații și greve studențești în întreaga Ucraină. Astfel, pe lângă demonstrațiile de proporții din Piața Independenței din Kiev (Maidan Nezalejnosti) și străzile adiacente, proteste ce au avut loc în toate marile orașe ucrainene precum și în diaspora ucraineană din întreaga lume.
Represiunea EuroMaidanului în noaptea de 30 noiembrie
modificareProtestatarii se adunau pe 'Maidan' continuu, numărul lor variind de la o zi la alta. În noaptea de 30 noiembrie, forțele de securitate au luat măsuri pentru a curăța zona de participanții la protest, care se adunaseră spontan în piață în număr de circa 400 de protestatari, majoritatea studenți.[13] Zonă protestelor a fost înconjurată de peste 1.000 de colaboratori ai forțelor speciale înarmați cu mijloace ale detașamentului pentru destinații speciale «Berkut» aduse în Kiev din trei regiuni din Ucraina - Crimeea, Donețk și Cernigov.[14] Ca urmare a acțiunilor de represiune a celor de la "Berkut" (Vulturul de aur) au fost rănite cel puțin 79 de persoane.[15] Oamenii care au scăpat de persecuția "Berkut"-ului s-au ascuns în Mănăstirea lui Mihail în Piața Sf. Mihail[16] Campania a câștigat multă publicitate și condamnare la o mare parte a societății ucrainene și publicității mondiale. Evenimentele din 30 noiembrie au fost un punct de cotitură în protestele din Ucraina care au mutat accentul de proteste de la proeuropene la anti-guvern în masa mai mare.
Cronologie
modificare2013
modificare- 21 noiembrie
- În cursul nopții, începe la Kiev un protest spontan împotriva conducerii țării ca urmare a nesemnării Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.
- 1 decembrie
- În apropierea clădirii a administrației prezidențiale, forțele de ordine au folosit gaze lacrimogene. De asemenea la 10 metri de cordonul polițiștilor se află un buldozer.[17]
- 4 decembrie
- Vitali Kliciko, lider al opoziției, face apel la grevă generală în Ucraina
- Protestatarii încearcă să blocheze din nou sediul Guvernului
- Sunt trimise la Kiev mai multe forțe speciale din teritoriu ale ministerului de interne (Berkut). [18]
- 6 decembrie
- La Soci are loc o reuniune neplanificată între președintele Ianukovici și președintele rus Vladimir Putin, aparent pe teme fără legătură cu protestele de la Kiev. În presă apar speculații despre o înțelegere secretă prin care Ucraina urmează să primească un ajutor de 5 miliarde de dolari din partea Rusiei și reducerea prețului la gaze până la 200 de dolari americani, în schimbul aderării Ucrainei la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan.[19]
- 8 decembrie
- Protestatarii din centrul Kievului au dărâmat Statuia lui Lenin din Piața Basarabiei.[20]
2014
modificare- 28 ianuarie
Mîkola Azarov și-a dat demisia din funcția de prim-ministru. [21]
- 30 ianuarie
- Serghei Arbuzov, devine prim-ministru interimar.
- 18 februarie
- 25 de oameni au fost uciși și sute de răniți în ciocnirile violente de la Kiev între forțele de securitate și protestatari.[22][23]
- 19 februarie
- Victor Ianukovic, le-a reproșat liderilor opoziției că au chemat radicalii în Maidan (locul fierbinte al contestării) la o luptă armată
- 20 februarie
- cca. 35 de oameni au fost uciși în dimineața acestei zile de către lunetiști. Fiecare parte acuză partea adversă că folosește lunetiști și muniție de război.[24]
- Sportivii din Ucraina părăsesc Olimpiada de Iarnă de la Soci.[25]
- 21 februarie
- Președintele Ucrainei, Viktor Ianukovic, este de acord cu organizarea de alegeri anticipate în anul 2014, anunță Președinția de la Kiev.[26]
- Ucraina intenționează să revină la Constituția din 2004[27]
- 22 februarie
- Iulia Timoșenko, încarcerată în 2011 în urma unui proces categorisit de media occidentală drept politic, este eliberată.[28]
- Președintele Ianukovici părăsește capitala Kiev. Se presupune că s-ar ascunde în Harkov (estul rusofon al Ucrainei), în Rusia, Belarus sau chiar Emiratele Arabe Unite.[29]
- 23 februarie
- Oleksandr Turcinov devine președinte interimar al Ucrainei până la alegerile anticipate programate pentru 25 mai 2014
- Rada Supremă a Ucrainei a abrogat legea privind bazele politicii de stat în domeniul lingvistic, lege care a conferit limbii ruse statut de limbă regională în 13 (din 27) regiuni administrative ale Ucrainei, [30] în care membrii comunităților etnice reprezentau mai mult de 10% din populație. Deși măsura este îndreptată contra limbii ruse, aceasta afectează și câteva localități majoritar românești și ungurești.[31]
- Se declanșează criza din Crimeea: grupuri rusofone se opun noilor schimbări politice de la Kiev și doresc alipirea Crimeii de Rusia.
- 28 februarie
- Ianukovici a explicat fuga sa în Rusia într-o conferință ținută la Rostov-pe-Don: „Sunt dispus să lupt împotriva celor care conduc prin frica și teroare Ucraina. Am fost forțat să părăsesc țara fiind amenințat cu moartea atât eu cât și familia mea. Puterea a fost luată de tineri naționaliști și fasciști care reprezintă doar o minoritate în Ucraina. Trebuie luat în considerare interesul tuturor regiunilor din Ucraina. E foarte greu de găsit o ieșire din criză. Situația actuală e rezultatul politicilor iresponsabile ale Occidentului, care a sprijinit Euromaidanul.”[32]
- 1 martie
- În ciocnirile de la Harkov se înregistrează 97 de răniți.
- Consiliul Federației Ruse autorizează intervenția armată pe teritoriul Ucrainei, la solicitarea președintelui Putin. Intervenția nu a avut loc, autorizația fiind ridicată la data de 25 iunie 2014.
Reacții
modificare- Leonid Kravciuk, Leonid Kucima și Viktor Iușcenko (foști președinți ai Ucrainei) consideră că actualul Guvern ar trebui să-și dea demisia.[33]
- Președintele României, Traian Băsescu a declarat că este regretabil pasul înapoi al Ucrainei și că România susține ridicarea oricărei rezerve pentru a permite Ucrainei să semneze Acordul cu UE.
- Uniunea Europeană, prin Catherine Ashton și Štefan Füle, „condamnă cu fermitate folosirea excesivă a forței în noaptea de vineri (29 noiembrie 2013) de poliția din Kiev pentru a dispersa manifestanții pașnici”[34]
- Mircea Druc, fost premier al Republicii Moldova, a declarat că: „dacă Ianukovici semna (acordul cu UE) și începea aderarea, urma destrămarea Rusiei; dacă nu a semnat, urmează destrămarea Ucrainei. Rusia fără Ucraina nu poate nici măcar teoretic să se mențină în proiectul lui Putin de a reface imperiul sovietic, de a face uniunea vamală, de a face Eurasia. Fără Ucraina este non sens, nu poate face nimic.”[35]
- Anders Fogh Rasmussen, secretarul general al NATO, a cerut guvernanților din Ucraina să respecte libertatea de exprimare și să nu folosească violența împotriva protestatarilor.[36] Vizavi de această declarație,
- Serghei Lavrov a afirmat că „nu este clar de ce secretarul Alianței (NATO) răspunde la întrebări legate de situația din Kiev[...] Este o problemă internă a Ucrainei”.[37]
- Nils Daniel Carl Bildt, Ministrul suedez de Externe, a afirmat că Viktor Ianukovici are mâinile pătate de sânge.[38]
- Henry Kissinger, fostul secretar de stat american, consideră că „Putin vede în evenimentele din Ucraina ceea ce am vrea noi sa facem la Moscova”.[39]
- Vladimir Jirinovski, lider al Partidului Liberal Democrat din Rusia, a declarat la un miting din 23 februarie de la Moscova că Congresul de la Harkov exprimă voința populației din Estul și Sudul Ucrainei -gata să proclame Republica Malorusia (Rusia Mică)- și că partidul său va trimite echipe de voluntari pentru a proteja aceste zone. Aceleași zone care ar trebui alipite la Mama Rusie, alături de alte zone din Asia Centrală.[40] Vladimir Putin a exclus scenariul unei intervenții militare în Ucraina.[41]
Referințe
modificare- ^ „Ukrainian opposition calls for President Yanukovych's impeachment”. Kyiv Post. . Accesat în .
- ^ Brian Bonner (). „Two petition drives take aim at Yanukovych”. Kyiv Post. Accesat în .
- ^ Herszenhorn, David M. (). „Thousands of Protesters in Ukraine Demand Leader's Resignation”. New York Times. Accesat în .
- ^ Ash, Timothy (). „The Orange Revolution MKII”. Kyiv Post. Accesat în .
Today has seen huge demonstrations - likely well over the 100.000 that are reported to have attended last Sunday's demonstrations, and with some estimating well over 300.000.
- ^ Valentin Vidu, VIOLENȚE LA KIEV: Confruntări între manifestanți și forțele de ordine soldate cu 5 morți și 300 de răniți. Jandarmii au adus un vehicul blindat în piață. Ce le cere Ianukovici protestatarilor, Mediafax, 22 ianuarie 2014. Accesat la 22 ianuarie 2014
- ^ Red. Știri, LIVE TEXT/VIDEO Nou val de violente in capitala Ucrainei, Kiev: 15 morti si sute de raniti. Autoritatile au lansat un asalt impotriva manifestanilor, HotNews, 18 februarie 2014. Accesat la 18 februarie 2014<
- ^ Bershidsky on Europe: Swiss Reject Pay Cap - Bloomberg View
- ^ «Євромайдан» вимагає скасування рішення уряду про відмову від євроінтеграції
- ^ Ukraine drops EU plans and looks to Russia - Al Jazeera English
- ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Las dos Ucranias frente a Europa | Internacional | EL PAÍS
- ^ Арбузов каже, що нічого не сталося такого, чого не можна повернути
- ^ http://expres.ua///news/2013/11/30/97882-yevromaydan-zhorstoko-rozignaly-berkutivci-troh-oblastey-ukrayiny-hlopciv Arhivat în , la Wayback Machine. #Євромайдан жорстоко розігнали беркутівці з трьох областей України
- ^ Розгін Евромайдану: 7 осіб госпіталізовані, 35 — із травмами. Українська правді. 30.11.2013
- ^ До Михайлівського собору, де ховаються євромайданери, підтягнувся «Беркут». Українська правді. 30.11.2013
- ^ LIVE: Ciocniri lângă Administrația Prezidențială din Ucraina[nefuncțională]
- ^ Continuă tensiunile la Kiev. Mii de oameni au încercat să blocheze sediul Guvernului
- ^ Ucraina va adera la Uniunea Vamală? Ce i-a promis Vladimir Putin lui Viktor Ianukovici pentru un astfel de pas | adevarul.ro
- ^ (video, foto) Proteste la Kiev: Statuia lui Lenin, dărâmată și decapitată[nefuncțională]
- ^ Premierul Ucrainei a demisionat
- ^ „25 de persoane și-au pierdut viața în timpul violențelor din Kiev - Știrile zilei - Social - Vocea Rusiei”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „UPDATE: 25 de morți, în confruntările dintre manifestanți și forțele de ordine, la Kiev | Romania Libera”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Realitatea.NET (), UCRAINA: Explozii si focuri de arma la Kiev. Imagini REALITATEA TV, Realitatea.NET
- ^ Bogdan Steriopol și Daniel Vlad - Bombă la Soci! Ucrainenii se retrag de la Olimpiadă!, Fanatik.ro, 20 februarie 2014
- ^ Un acord de compromis între președinție și opoziție a fost semnat la Kiev
- ^ Acordul de la Kiev: Alegeri anticipate, revenire la Constituția din 2004, guvern de uniune națională | Stiriletvr.ro - Site-ul de stiri al TVR[nefuncțională]
- ^ Iulia Timoșenko, eliberată din închisoare. Cine este „doamna de fier” a Ucrainei - LIVE VIDEO - Gândul
- ^ Russia, Belarus, UAE? Few options for Ukraine's ousted leader | Reuters
- ^ Parlamentul Ucrainei a abrogat la 23 februarie legea privind bazele politicii de stat în domeniul lingvistic Arhivat în , la Wayback Machine., 6 martie 2014, agerpres.ro
- ^ http://translate.yandex.net/tr-url/ru-ro.ru/lenta.ru/news/2014/02/23/language/[nefuncțională]
- ^ Viktor Ianukovici spune ca nu a fost "rasturnat" si vrea sa lupte "pentru viitorul Ucrainei"
- ^ Kravchuk, Kucima și Iușcenko: Guvernul ar trebui să demisioneze (uk)
- ^ „UE condamnă violențele Guvernului de la Kiev | Romania Libera”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Mircea Druc: Dacă Ianukovici semna cu UE, urma destrămarea Rusiei; dacă nu a semnat, urmează destrămarea Ucrainei
- ^ UPDATE: Forțe speciale, mobilizate la Kiev. 305 persoane, rănite până acum în confruntări. Ministrul de Interne cere poliției să nu mai folosească forța | Romania Libera[nefuncțională]
- ^ „Moscova se pronunță împotriva intervenției străine în situația din Ucraina - Știrile zilei - Politică - Vocea Rusiei”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Kievul in flacari: Ianukovici decreteaza joi zi de doliu national. Rusia denunta o "tentativa de lovitura de stat".
- ^ Henry Kissinger: `Putin vede in evenimentele din Ucraina ceea ce am vrea noi sa facem la Moscova` :: Stiri Radio Iasi[nefuncțională]
- ^ Jirinovski: La Rusia ar trebui să se alipească zone din Asia Centrală și Malorusia, 24 februarie 2014
- ^ Vladimir Putin a ordonat armatei să organizeze manevre militare la granița cu Ucraina
Legături externe
modificare- Fluxul Euromaidan pe Twitter
- O cronică a Insurecției Ucrainene, 24 ianuarie 2014, Dan Nicu, Adevărul
Vezi și
modificare