Wikipedia

Războiul Ruso-Ucrainean (2014–prezent)

început la 24 februarie 2014, ca urmare a Revoluției ucrainene pro-europene soldate cu o lovitură de stat
(Redirecționat de la Intervenția armată rusă în Ucraina din 2014)
Pentru alte sensuri, vedeți Războiul ruso-ucrainean.
Acest articol sau secțiune are nevoie de actualizare.
Unele părți din acest articol sau secțiune au fost identificate ca nemaifiind de actualitate.
Vă rugăm să actualizați acest articol introducând evenimente recente și eliminați acest format după aceea. Informații suplimentare se pot găsi pe pagina de discuții.
Războiul ruso-ucrainean
Parte din Conflicte post-sovietice,Al Doilea Război Rece Modificați la Wikidata

Ucraina în schema geopolitică regională între Rusia, CSI, pro-rușii ucraineni și crimeeni.
Informații generale
Perioadă20 februarie 2014 [1] – prezent
LocUcraina, Rusia și Marea Neagră (cu repercusiuni în Polonia, Moldova și Belarus)
RezultatÎn desfășurare
Casus belliRevoluția ucraineană din 2014
expansiune colonială rusă[*]​
extinderea către est a NATO[*]​
dezmembrarea Uniunii Sovietice  Modificați la Wikidata
Modificări teritoriale* Anexarea de către Rusia a Crimeei și a unor părți din patru raionuri din sud-estul Ucrainei în 2014 și, respectiv, 2022
  • Ocuparea de către Rusia a aproximativ 18% din teritoriul ucrainean începând cu noiembrie 2022
Beligeranți
Rusia Rusia
Forțele armate ale Federației Ruse		Ucraina Ucraina[2]
Forțele armate ale Ucrainei
Conducători
Vladimir Putin
Serghei Șoigu
Valeri Gerasimov
Evgheni Prigojin (2014-2023)
Lista continua		Volodimir Zelenski (2019–2023)
Petro Poroșenko (2014–2019)
Oleksandr Turcinov (prefăcându-se; 2014)
Lista continua
Pierderi
Rapoartele variază foarte mult, dar cel puțin zeci de mii.[3][4]

Modifică date / text Consultați documentația formatului

Războiul ruso-ucrainean este un război în curs de desfășurare între Rusia și Ucraina, care a început în februarie 2014. În urma Revoluției Demnității din Ucraina, Rusia a ocupat și anexat Crimeea de la Ucraina și a sprijinit separatiștii pro-ruși care luptă împotriva armatei ucrainene în războiul din Donbas. Primii opt ani de conflict au inclus, de asemenea, incidente navale, război cibernetic și tensiuni politice sporite. În februarie 2022, Rusia a lansat o invazie la scară largă a Ucrainei și a început să ocupe o mai mare parte a țării.

La începutul anului 2014, protestele Euromaidan au dus la Revoluția Demnității și la înlăturarea președintelui pro-rus al Ucrainei, Viktor Ianukovici. La scurt timp după aceea, tulburări pro-ruse au izbucnit în estul și sudul Ucrainei, în timp ce trupe rusești nemarcate au ocupat Crimeea. În scurt timp, Rusia a anexat Crimeea în urma unui referendum extrem de disputat. În aprilie 2014, militanți susținuți de Rusia au cucerit orașe din regiunea Donbas din estul Ucrainei și au proclamat Republica Populară Donețk (RPD) și Republica Populară Luhansk (RPL) ca state independente, declanșând războiul din Donbas. Separatiștii au primit un sprijin considerabil, dar ascuns, din partea Rusiei, iar încercările ucrainenilor de a recuceri în totalitate zonele deținute de separatiști au eșuat. Deși Rusia a negat implicarea, trupele rusești au luat parte la lupte. În februarie 2015, Rusia și Ucraina au semnat acordurile Minsk II pentru a pune capăt conflictului, dar acestea nu au fost niciodată puse în aplicare pe deplin în anii care au urmat. Războiul din Donbas s-a transformat într-un conflict violent, dar static, între Ucraina și forțele rusești și separatiste, cu numeroase și scurte încetări ale focului, dar fără o pace durabilă și cu puține schimbări în ceea ce privește controlul teritorial.

Începând din 2021, Rusia a construit o prezență militară importantă în apropierea graniței sale cu Ucraina, inclusiv în interiorul țării vecine Belarus. Oficialii ruși au negat în mod repetat planurile de a ataca Ucraina. Președintele rus Vladimir Putin a exprimat opinii iredentiste și a negat dreptul Ucrainei de a exista. El a criticat extinderea NATO și a cerut ca Ucrainei să i se interzică aderarea vreodată la alianța militară. Rusia a recunoscut RPD și RPL ca state independente. La 24 februarie 2022, Putin a anunțat o "operațiune militară specială" pentru a "demilitariza și denazifica" Ucraina, afirmând că Rusia nu are planuri de a ocupa țara. Invazia rusă care a urmat a fost condamnată la nivel internațional; multe țări au impus sancțiuni împotriva Rusiei și au sporit sancțiunile existente. În fața unei rezistențe acerbe, Rusia a abandonat tentativa de a cuceri Kievul la începutul lunii aprilie. Începând cu luna august, forțele ucrainene au început să recucerească teritorii în nord-est și în sud. La sfârșitul lunii septembrie, Rusia a declarat anexarea a patru regiuni parțial ocupate, ceea ce a fost condamnat la nivel internațional. Rusia și-a petrecut iarna desfășurând ofensive neconcludente în Donbas. În primăvara anului 2023, Rusia a săpat în poziții înaintea unei alte contraofensive ucrainene, care nu a reușit să câștige teren semnificativ. Războiul a dus la o criză a refugiaților și la zeci de mii de morți.

Context istoric

modificare
Articol principal: Istoria Crimeii.

În secolul al XIII-lea Crimeea era parțial controlată de Veneția și Genova; apoi au stăpânit aici Hanatul Crimeii și Imperiul Otoman, între secolele XV-XVIII. Imperiul Rus a ocupat peninsula între secolele XVIII-XX, peninsula devenind parte apoi a RSSF Ruse și (din 1954) a RSS Ucrainene în cadrul Uniunii Sovietice. Din 1991 devine parte a Ucrainei independente, ca Republica Autonomă Crimeea.

Cronologie

modificare

2014

modificare
Februarie

La data de 26 februarie 2014, persoane înarmate vorbitoare de limba rusă în uniforme militare fără însemne, despre care s-a declarat a fi soldați ruși, au stabilit un punct de control între Sevastopol și Simferopol.[5][6] La 27 februarie, persoane înarmate în uniforme militare fără însemne au ocupat clădirea Parlamentului din Crimeea și a Consiliului de Miniștri și au înlocuit steagul ucrainean cu steagul rusesc.[7]

La 28 februarie, persoane înarmate acuzate de guvernul ucrainean a fi soldați ruși au ocupat Aeroportul Internațional din Simferopol și Aeroportul Internațional din Sevastopol, în timp ce mass-media occidentală și cea independentă au raportat mișcări de trupe rusești în Crimeea, inclusiv elicoptere militare ruse care se deplasau de-a lungul peninsulei și camioane ale armatei ruse care se apropiau de Simferopol, capitala Crimeii.[8][9] Oficialii ucraineni au declarat că forțele ruse au preluat o bază aeriană militară în Sevastopol și au înconjurat o bază a pazei de coastă.[10]

1 martie

La 1 martie, bazele militare ucrainene din Crimeea au fost "înconjurate și blocate" de către forțele militare ruse care au preluat controlul peninsulei. Arseni Iațeniuk, prim-ministru al Ucrainei a cerut mai devreme omologului său turc Recep Tayyip Erdogan să nu lase o fregată să treacă prin strâmtoarea Bosfor, potrivit Kiev Times.[11] Șaisprezece militari s-au infiltrat în compania radio-tehnică de la Maganome, lângă Feodosia.[12] Au apărut informații că unitatea a 55-a Antiaeriană din Eupatoria a fost capturată.

2 martie

La 2 martie, detașamentul ucrainean de infanterie marină staționat lângă Feodosia a fost înconjurat de oameni înarmați care cer predarea acestuia în jurul orei 09:00 EET. În Sudak, personalul stație radar a fost dezarmat.

La 2 martie, trupe ale armatei ruse, fără însemne, a blocat unitatea ucraineană de coastă de la Perevalne (între Simferopol și Alușta) și a cerut pușcașilor marini ucraineni să depună armele.[13]

La 2 martie 2014, 14 soldați ruși Spețnaz au încercat să dezarmeze a 191-a unitate de antrenament a Marinei ucrainene din Sevastopol.[14][15]

 
Soldați fără însemne lângă Aeroportul din Simferopol

A existat, de asemenea, o încercare de dezarmare a unității a 39-a de antrenament a Marinei ucrainene de către 30 de militari ai Federației Ruse.[16]

În seara zilei, abia-numitul comandant al marinei ucrainene, amiralul Denis Berezovski, a dezertat, arătând că se supune ordinelor autorităților proruse din Crimeea.[17] Forțele navale nu l-au urmat, rămânând loiale Kievului.[18] Imediat, procuratura generală l-a pus pe Berezovski sub acuzare pentru înaltă trădare.[19]

3 martie

La 3 martie 2014, Flota Rusiei la Marea Neagră ar fi cerut forțelor ucrainene din Crimeea să se predea până la ora 5 a.m. ziua următoare, potrivit ministerului ucrainean al Apărării.[20] Oficialii ruși au respins această informație, de asemenea la expirarea ultimatului nu s-ar fi înregistrat nicio acțiune militara a Rusiei.[21]

4 martie

La 4 martie 2014, Putin a ordonat retragerea în unități a trupelor de la granița cu Ucraina.[22] La 4 martie 2014, Putin a ținut o conferință de presă în care a afirmat că nu va exista luptă armată cu poporul ucrainean și că președintele legitim este doar Victor Ianukovici.[23] Potrivit lui Putin, formațiunile care blochează unitățile ucrainene în Crimeea, nu sunt militari ruși ci forțele de auto-apărare din Crimeea.[24]

În dimineața zilei de 4 martie, o coloană neînarmată de militari ucraineni au mers spre aeroportul din Sevastopol pentru a prelua controlul bazei. Trupele înarmate fără însemne au tras primele focuri de armă în semn de avertizare.[25]

5 martie

La 5 martie 2014, SUA au trimis spre Marea Neagră portavionul nuclear USS George H.W. Bush (CVN-77).[26] Observatorilor militari OSCE nu li s-a permis accesul în Crimeea.[27] Vladimir Putin a fost nominalizat la Premiul Nobel pentru Pace. În Rada Supremă din Ucraina a fost înregistrat un proiect privind aderarea Ucrainei la NATO.[28]

Forțe militare ruse au preluat controlul parțial a două baze ucrainene de lansare a rachetelor, una din Fiolent, lângă Sevastopol, și a doua în Evpatoria, dar fără a folosi armele.[29] Rachetele ucrainene erau deja dezarmate sau evacuate. La intrarea în lacul Donuzlav unde se află una din bazele flotei militare ucrainene de la Sevastopol, marina rusă și-au scufundat o navă, crucișătorul antisubmarin Oceakov (Очаков), pentru a bloca flota ucraineană.[30][31]

6 martie
 
USS Truxtun (DDG-103)

Distrugătorul american USS Truxtun (subordonat portavionului nuclear USS George H.W. Bush) va ajunge în zona Portului Constanța[32] în perioada 8-11 martie pentru a lua parte la exerciții comune cu forțele române și bulgare.[33] Pe internet circulă mai multe informații despre rafinării din Rusia aflate în flăcări.[34][35] dar rușii declară că nu este vorba de sabotaj.[36][37] Parlamentul Crimeii a votat în unanimitate pentru intrarea republicii în componența Rusiei. Vicepremierul Rustam Temirgaliev a afirmat că trupele ucrainene din Crimeea sunt trupe de ocupație și că singura forță armată legală o reprezintă forțele armate ruse din peninsulă.[38][39]

7 martie

Observatorilor militari OSCE li s-a interzis accesul în Crimeea de către persoane înarmate și s-au retras în Herson.[40] Un avion militar rus a survolat litoralul turc în timp ce USS Truxtun trecea prin Strâmtoarea Bosfor spre Marea Neagră, iar Forțele Aeriene turce au ridicat de la sol avioane de vânătoare pentru a intercepta avionul rus.[41]

 
Regiunea Herson se află deasupra Crimeii
8 martie

La 8 martie 2014 armata rusă a intrat pe teritoriul satului Chonhar din raionul Henicheski, Regiunea Herson și a blocat a doua intrare în Crimeea.[42]

16 martie

Are loc Referendumul din Crimea. În sudul Regiunii Herson au aterizat mai multe elicoptere ruse care au adus un comando de 60 de soldați.[43]

 
U209 Ternopil în Sevastopol (centru)
18 martie

Ministerul Apărării al Ucrainei a autorizat trupele sale rămase în Crimeea să-și folosească arma din dotare[44]. Această decizie a fost luată cu scopul de a proteja soldații în legătură cu moartea unui militar ucrainean (Kakurin S.V.) în timpul asaltului asupra centrului operațional de suport fotogrammetric al Forțelor Armate ale Ucrainei din Simferopol.

20 martie

Corveta ucraineană „Ternopil” (U209) a fost atacată de indivizi înarmați cu grenade. Duma de Stat a ratificat tratatul privind alipirea Crimeii la Federația Rusă. Ucraina susține că Rusia este pregatită sa intervină militar în estul și în sudul țării.[45][46][47]

 
Submarinul Zaporojie (U-01)
22 martie

Submarinul Zaporojie (U-01) a fost preluat de marina militară rusă. Două baze militare ucrainene (de la Novofedorivka și Belbek) au fost atacate de miliții proruse asistate de soldați și ofițeri ruși. La Belbek cel puțin o persoană a fost rănită.[48]

23 august

NATO afirmă că armata rusă oferă suportul artileriei grele trupelor înarmate (pro-)ruse din estul Ucrainei. Un „convoi umanitar” despre care ar exista suspiciunea că este folosit pentru transfer masiv de armament dinspre Rusia către trupele sale (pro-)ruse din estul Ucrainei ar fi intrat în Ucraina fără acordul autorităților de la Kiev și fără implicarea Crucii Roșii.[49]

27-28 august

Forțele militare regulate rusești din regiunea Taganrog ar fi pătruns în Ucraina. Orașul Novoazovsk ar fi fost ocupat de armata rusă.[50][51][52][53]

1 septembrie

Ministrul ucrainean al apărării a confirmat că soldați ruși ar fi pătruns în estul Ucrainei până în Donețk, pentru a-i ajuta pe separatiștii pro-ruși. Vladimir Putin susține crearea Novorusiei, un stat rus independent pe teritoriul actual al Ucrainei.[54][55][56]

7 octobrie
 
Ihor Kozhoma

Rușii folosesc pe scară largă tortura împotriva ucrainenilor capturați (atât militari, cât și civili, ceea ce este o crimă de război). Unul dintre primele cazuri înregistrate de tortură a prizonierilor de război în Ucraina a fost incidentul din 7 octombrie 2014 din orașul Zugres (regiunea Donețk), când ucraineanul Ihor Kozhoma, în vârstă de 53 de ani, a încercat să-și scoată soția din teritoriul ocupat, a fost legat de un post și torturat timp de câteva ore de ruși și localnici separatiști [57]. Un caz similar a fost în cazul Iryna Dovgan (civilă), rezidentă în Donețk, care a fost torturată public pentru poziția ei pro-ucraineană [58].

2022

modificare

La 10 februarie, Ucraina a afirmat că exercițiile marinei ruse în Marea Neagră și Marea Azov au făcut navigația „practic imposibilă”, precizând că exercițiile fac parte dintr-un „război hibrid” împotriva țării. Ministrul de externe Dmytro Kuleba spune că Marea Azov este complet blocată, blocând în esență porturile ucrainene. Rusia și Belarus au început un exercițiu militar de 10 zile. Statele Unite și NATO denunță exercițiul, NATO numind-o cea mai mare desfășurare de trupe rusești de la Războiul Rece.

La 17 februarie, guvernul ucrainean i-a acuzat pe separatiștii ruși că au bombardat cu artilerie o grădiniță din Stanîcino-Luhanske, Regiunea Luhansk, rănind trei civili. Republica Populară Lugansk a spus că forțele sale au fost atacate de armata ucraineană cu mortiere, lansatoare de grenade și foc de mitralieră. Cel puțin 32 de obuze ar fi lovit orașul, provocând pene de curent și distrugând mai multe structuri.

La 18 februarie, Republica Populară Donețk și Republica Populară Lugansk a ordonat evacuarea obligatorie a civililor din capitalele lor respective.[59]

Până la 21 februarie, Rusia a desfășurat avioane de luptă, echipamente și un total de până la 190.000 de soldați la sud, la est și la nord de Ucraina.[60]

La 22 februarie, Republica Populară Donețk și Republica Populară Lugansk au fost recunoscute de Rusia în cadrul actualelor granițele administrative ale regiunilor ucrainene Donețk și Lugansk.[61] De asemenea, cancelarul german Olaf Scholz a suspendat procesul de autorizare a gazoductului Nord Stream 2.[62]

NATO

modificare

Din cauza crizei din Crimeea, membrii NATO Lituania și Polonia au solicitat o reuniune NATO la 4 martie.[63][64] Șase avioane de vânătoare F-15 au ajuns la 6 martie în Lituania pentru a securiza zona de est a Europei în contextul tensiunilor din Crimeea. În Polonia, SUA aveau deja mai multe avioane F-16, precum și câteva aeronave de transport Lockheed C-130 Hercules.[65]

La 3 martie 2014, Rusia a desfășurat 3.500 de trupe și echipamente grele pe coasta Mării Baltice, în Regiunea Kaliningrad lângă frontierele poloneze și lituaniene.[66]

România

modificare

Primăriile și Consiliul Județean din Suceava trebuie să realizeze planul de mobilizare și proiectul bugetului de război până la 14 martie, cerințe solicitate de Guvernul României.[67] Județul Suceava se învecinează la nord cu Ucraina dar Președintele Consiliului Județean Cătălin Nechifor a declarat că aceste acțiuni nu au legătură cu criza din Ucraina.[68]

Reacții

modificare
  •   Qin Gang, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe a declarat că „China condamnă recentele violențe ale extremiștilor și îndeamnă părțile implicate la soluționarea pașnică a disputelor interne. [...] China respectă independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. China cere tuturor părților să găsească o soluție prin dialog și consultări în baza legii și a normelor relațiilor internaționale”.[69][70] Delegatul Chinei la ONU, Zhang Jun, a solicitat la 21 februarie 2022 „tuturor părților” să dea dovadă de reținere și să evite „alimentarea tensiunilor”, însă s-a abținut în a condamna recunoașterea de către Kremlin a regiunilor separatiste pro-ruse din estul Ucrainei.[71]
  •   Donald Tusk: „Dependența Germaniei de gazul rusesc poate limita cu adevărat suveranitatea Europei.”[72]
  •   Președintele Nursultan Nazarbaev a optat pentru „respectarea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei”.[73]
  •   Angela Merkel: „Rusia a furat Crimeea Ucrainei.”[74]
  •   Aleksandr Dughin: „Scopul primar al operațiunii Maidan: [...] SUA au împins lucrurile de la bun început spre un conflict armat.”[75]
  •   După invazia rusă a Ucrainei din februarie 2022, Francisc l-a sunat pe președintele ucrainean Volodymyr Zelensky, exprimându-și „durerea” că Vaticanul încearcă să găsească „spațiu de negociere”.[76] „Sfântul Scaun este gata să facă totul pentru a sluji lumea”, a spus Papa, anunțând că va trimite doi cardinali de rang înalt pentru a ajuta Ucraina la începutul lunii martie.[77] Papa Francisc a sfințit Rusia și Ucraina pe 25 martie 2022.[78]


Vezi și

modificare

Referințe și note

modificare
  1. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite guardian
  2. ^ by: Network writers, agencies (). „Russian troop invasion encircles Crimea's capital as Ukraine PM declares the nation to be on 'brink of disaster'”. News.com.au. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ „'Terrible toll': Russia's invasion of Ukraine in numbers”. Euractiv. . 
  4. ^ Hussain, Murtaza (). „The War in Ukraine Is Just Getting Started”. The Intercept. 
  5. ^ „Globe in Ukraine: Russian-backed fighters restrict access to Crimean city”. The Globe and Mail. 
  6. ^ Laura Smith-Spark. Phil Black and Frederik Pleitgen, CNN (). „Russia flexes military muscle as tensions rise in Ukraine's Crimea region - CNN.com”. CNN. 
  7. ^ „This page has been removed - News - The Guardian”. the Guardian. Arhivat din original la . Accesat în . 
  8. ^ „Soldier: Yes, I am a Russian - CNN Video”. CNN. . 
  9. ^ „BBC News - Ukraine crisis: 'Russians' occupy Crimea airports”. BBC News. 
  10. ^ http://www.stltoday.com/news/world/ukraine-s-state-border-guard-says-coast-guard-base-surrounded/article_c807c6c3-73f3-54bc-805a-f69695835724.html[nefuncțională]
  11. ^ „Ukrainian Navy flagship takes Russia's side – report”. rt.com. Arhivat din original la . Accesat în . 
  12. ^ „Захваты военных объектов в Крыму (обновляется) (ФОТО) - Крымский антиоккупационный портал”. seabreeze.org.ua. 
  13. ^ „Російські війська заблокували українську частину в Перевальному і вимагають скласти зброю”. pravda.com.ua. 
  14. ^ Seabreeze – Свежие новости, seabreeze.org.ua [nefuncțională]
  15. ^ „Російський спецназ покинув українську військову частину в Севастополі”. pravda.com.ua. 
  16. ^ Seabreeze – Свежие новости, seabreeze.org.ua [nefuncțională]
  17. ^ „Armata ucraineană a respins un ATAC RUS. CNN: Rusia REFUZĂ negocierile cu Administrația din Ucraina. Soldații ruși din Transnistria se află în "ALERTĂ DE RĂZBOI" - LIVE TEXT”. Mediafax.ro. 
  18. ^ „Razboi la granita Romaniei: Rusia invadeaza Ucraina. Tradare la nivel inalt. Merkel intervine”. Ziare.com. . 
  19. ^ „Ukraine launches treason case against Navy chief who surrendered”. euronews. Arhivat din original la . Accesat în . 
  20. ^ „UPDATE Flota Rusiei din Marea Neagra, ultimatum pentru fortele ucrainene din Crimeea: Asalt militar, daca nu se predau pana la ora 5 a.m. - ministerul ucrainean al Apararii. Flota rusa neaga informatia”. HotNewsRo. 
  21. ^ „Ultimatumul Flotei ruse de la Marea Neagră a expirat. Nicio bază militară ucraineană atacată în Crimeea”. adevarul.ro. 
  22. ^ UPDATE. Putin a ORDONAT RETRAGEREA în unități a trupelor de la granița cu Ucraina. Primele consultări între noua putere ucraineană și Moscova
  23. ^ UNIMEDIA. „LIVETEXT de la conferința de presă susținută de Putin pe tema Ucrainei”. UNIMEDIA. Arhivat din original la . Accesat în . 
  24. ^ „Putin: Formațiunile care blochează unitățile ucrainene în Crimeea, nu sunt militari ruși - Știrile zilei - Politică - Vocea Rusiei”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  25. ^ „VIDEO / FOTO Soldati ucraineni neinarmati au infruntat militarii rusi pentru a recaptura baza aeriana de langa Sevastopol. S-au tras primele focuri de arma in semn de avertizare”. HotNewsRo. 
  26. ^ „SUA au trimis spre Marea Neagră una dintre cele mai puternice nave de război construite vreodată”. PUBLIKA.MD. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  27. ^ „CRIZA DIN UCRAINA: Situația din Crimeea rămâne tensionată, iar câteva femei au fost bătute la Simferopol (LIVE TEXT)”. PUBLIKA.MD. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  28. ^ „袙 袪邪写褍 胁薪械褋谢懈 蟹邪泻芯薪芯锌褉芯械泻褌 芯 胁褋褌褍锌谢械薪懈懈 胁 袧袗孝袨”. unian.net. 
  29. ^ Război la granița României? Occidentul vrea să izoleze Rusia, după incursiunea în Crimeea
  30. ^ „Russia Sinks Ship to Block Ukrainian Navy Ships”. Naval Today. 
  31. ^ „Trupele ruse și-au scufundat o navă pentru a bloca o bază a flotei militare ucrainene”. jurnalul.ro. 
  32. ^ This story was written U.S. Naval Forces Europe-Africa/U.S. 6th Fleet Public Affairs. „USS Truxtun Departs Souda Bay for Black Sea”. navy.mil. Arhivat din original la . Accesat în . 
  33. ^ „Un distrugător american se îndreaptă spre Portul Constanța. USS Truxtun are la bord rachete de croazieră Tomahawk”. jurnalul.ro. 
  34. ^ „Íà íåôòåïåðåðàáàòûâàþùåì çàâîäå â Ñàìàðå ïðîèçîøåë ïîæàð”. diver-sant.ru. Arhivat din original la . Accesat în . 
  35. ^ „Largest Oil Refinery in Europe is on Fire - English Russia”. englishrussia.com. 
  36. ^ „«ТАИФ горит, был и взрывчик, и нас отправили домой»”. business-gazeta.ru. 
  37. ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  38. ^ „Vicepremierul din Crimeea:”. jurnalul.ro. 
  39. ^ „Referendum”. jurnalul.ro. 
  40. ^ „OSCE a anunțat că observatorilor săi militari li s-a interzis accesul în Crimeea”. Radio Europa Liberă. 
  41. ^ Silvana Chiujdea - Rusia a trimis un avion militar să urmărească distrugătorul USS Truxtun din Marea Neagră, EVZ, 8 martie 2014
  42. ^ „校泻褉邪褩薪褋褜泻褨 袧芯胁懈薪懈 袘懈蟹薪械褋”. un.ua. Arhivat din original la . Accesat în . 
  43. ^ Trupele rusești invadează regiunea Kherson Oblast. Ucrainenii ies la atac, EVZ.ro, 16 martie 2014
  44. ^ ru Украинским военным в Крыму разрешили использовать оружие pravda.com.ua
  45. ^ „Criza in Ucraina. Kievul: Vom raspunde militar tentativelor de anexare a estului tarii. O nava de razboi, atacata in Crimeea”. stirileprotv.ro. 
  46. ^ „Ucraina: Rusia este pregătită să lanseze o INTERVENȚIE în estul și sudul țării”. Mediafax.ro. 
  47. ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  48. ^ Focuri de armă, un ucrainean a fost rănit de ruși. Vezi reacția Washingtonului
  49. ^ Daniel Ionascu - Rusia invadează Ucraina cu o zi înainte de aniversarea independenței sale. Unități de artilerie au trecut granița, soldații ruși trag în armata ucraineană
  50. ^ Viorica Marin - Rușii continuă invazia în Ucraina și și-au instalat chiar și un cartier general în regiunea separatistă Donețk, 27 august 2014
  51. ^ UNIMEDIA. „Merkel este nemulțumită de prezența armatei ruse în Ucraina”. UNIMEDIA. Arhivat din original la . Accesat în . 
  52. ^ Presa: Orașul ucrainean Novoazovsk ocupat de armata rusă. 28 august 2014 Arhivat în , la Wayback Machine.
  53. ^ Trupe rusești intervin în mod direct în lupte în estul Ucrainei, denunță ambasadorul SUA, 28 august 2014
  54. ^ Viorica Marin (), „Ucraina: Separatiștii au preluat controlul asupra aeroportului din Lugansk. Soldați ruși au intrat și în Donețk”, Adevărul, accesat în  
  55. ^ UNIMEDIA. „Ministrul Apărării al Ucrainei a confirmat prezența militarilor ruși în Donețk”. UNIMEDIA. Arhivat din original la . Accesat în . 
  56. ^ UNIMEDIA. „Putin solicită acordarea statalității teritoriilor controlate de rebelii pro-ruși în sud-estul Ucrainei”. UNIMEDIA. Arhivat din original la . Accesat în . 
  57. ^ Террористы привязали мужчину с украинским флагом к столбу в Зугрэсе
  58. ^ Патріотка Ірина Довгань, яку катували терористи, розповіла, чому не вважає себе героїнею
  59. ^ Separatiștii din Donețk și Lugansk au anunțat evacuarea civililor către Rusia, Wall-Street, 1645196264  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  60. ^ Operațiunea „Z”? Tancuri și camioane rusești inscripționate cu litera „Z” se îndreaptă spre Ucraina FOTO, adevarul.ro,  
  61. ^ Rusia recunoaște autoproclamatele republici populare din Donbas în cadrul actualelor granițele administrative ale regiunilor ucrainene Donețk și Lugansk, adevarul.ro,  
  62. ^ Olaf Scholz a suspendat procesul de autorizare a gazoductului Nord Stream 2, adevarul.ro,  
  63. ^ Karsten Østergaard Nielsen. „Polens præsident: Obama har lovet mig at beskytte os mod Rusland | DR”. Dr.dk. Accesat în . 
  64. ^ Post Store. „Ukraine crisis resurrects Cold War ghosts as U.S. warns Russia, Poland appeals to NATO”. The Washington Post. Accesat în . 
  65. ^ „Șase avioane de vânătoare americane F-15 au ajuns în Lituania, în contextul crizei din Crimeea”. adevarul.ro. 
  66. ^ „Niespodziewane manewry w Obwodzie Kaliningradzkim :: wojskowość”. Kresy.pl. Arhivat din original la . Accesat în . 
  67. ^ „ALERTĂ LA GRANIȚĂ: GUVERNUL a cerut ca SUCEAVA SĂ FIE..”. romaniatv.net. . 
  68. ^ „Suceava se pregătește de război. Autoritățile lucrează la plan”. suceavanews.ro. 
  69. ^ Purtătorul de Cuvânt al Ministerului de Externe, Qin Gang, cu privire la situația actuală din Ucraina, 2 martie 2014 Arhivat în , la Wayback Machine.
  70. ^ China îl contrazice pe Putin: Respectăm independența teritorială a altor state, RL.ro, 19 martie 2014 Arhivat în , la Wayback Machine.
  71. ^ În timp ce Occidentul condamnă Rusia pentru recunoașterea regiunilor separatiste din estul Ucrainei, Beijingul adoptă un ton diferit, adevarul.ro,  
  72. ^ Tusk: Dependența Germaniei de gazul rusesc amenință suveranitatea Europei, RL.ro, 10 martie 2014 Arhivat în , la Wayback Machine.
  73. ^ IMPORTANT: “Aliatul fidel” al Rusiei îi strică planurile lui Putin, într-un dialog telefonic cu Barack Obama, ABC News.md, 11 martie 2014 Arhivat în , la Wayback Machine.
  74. ^ Mihai Draghici - Mediafax - Angela Merkel: Situația din Crimeea pare a fi o "anexare" a regiunii de către Rusia, 11 martie 2014
  75. ^ Unul dintre ideologii Kremlinului prevestește războiul cu Ucraina, Unimedia.md, 28 martie 2014 Arhivat în , la Wayback Machine.
  76. ^ „Pope Francis calls Ukraine's President Zelensky to express 'sorrow' amid war” (în engleză). National Catholic Reporter. . Accesat în . 
  77. ^ Pullella, Philip; Balmer, Crispian (), „Pope Francis says 'rivers of blood' flowing in Ukraine war”, Reuters (în engleză), accesat în  
  78. ^ „Papa Francisc: Omenirea se schimbă dacă inima noastră se schimbă (VIDEO RO) - Vatican News”. www.vaticannews.va. . Accesat în . 

Legături externe

modificare
 
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Războiul ruso-ucrainean


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Războiul_Ruso-Ucrainean_(2014–prezent)&oldid=16475492