Deschide meniul principal
Radu Theodoru
Radu Theodoru-2.jpg
Generalul de flotilă aeriană (rtr) Radu Theodoru, nominalizat pentru premiul "General de corp de armată Ioan Sichitiu" cu lucrarea Comandor aviator Lazăr Munteanu, cavaler al Ordinului «Mihai Viteazul». Biografie de război
Date personale
Născut (95 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Ineu, Arad
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupațiescriitor

Radu Theodoru (n. 17 ianuarie 1924, Ineu, Arad) este un ofițer român cu o bogată carieră literară dezvoltată, în principal, înainte de anul 1990. Este considerat unul dintre cei mai de seama scriitori postbelici din literatura română, îndeosebi în sfera romanului istoric, cu influențe din zona militară.[2]

Date biograficeModificare

Fiul agronomului Constantin Theodoru și al Paulei (n. Iliescu), profesoară de biologie, Radu Theodoru s-a născut într-o fortăreață, tatăl său fiind pe atunci directorul unui stabiliment de ocrotire socială.[3] Urmează cursuri liceale în Timișoara, la Liceul „Constantin Diaconovici-Loga" pe care îl absolvă în 1943.[4]

După ce obține la Petroșani brevetul de pilotaj fără motor (1942), se orientează spre o carieră în aviație. Astfel, urmează cursurile Școlii Superioare de Aviație Militară București - Secția Naviganți de la Cotroceni (1943-1945) și ale Școlii Speciale de Aviație (1945-1946). După terminarea acestor școli, devine pilot de vânătoare în Flotila I Vânătoare, București (1946-1949), apoi comandant de escadrilă de vânătoare și instructor de zbor la Regimentul 3 Vânătoare „Târgșor" (1949-1950), comandant de companie și profesor de specialitate la Școala de ofițeri tehnici de aviație Sibiu (1950-1951), după care este trecut în rezervă (1952) cu gradul de maior.[4][3] Ulterior este avansat în retragere, până la gradul de general maior.[5]

 
General de flotilă aeriană (rtr) Radu Theodoru, la ediția a XVIII a premiilor revistei "Gândirea militară românească" din 11 noiembrie 2016

Începând cu 1952, se dedică vieții literare, debutând la Sibiu, la cenaclul „Orizonturi noi", cu romanul istoric „Brazdă și paloș" (1954-1956). Ulterior, este redactor al revistei „Scrisul bănățean" din Timișoara, secretar al Uniunii Scriitorilor - Filiala Timișoara (1956-1965), redactor la revista „Astra" din Brașov, secretar al Uniunii Scriitorilor - Filiala Brașov și vicepreședinte al Comitetului Județean de Cultură și Artă - Brașov (1965-1970).

După acest periplu prin diverse funcții în domeniul artei și culturii, se stabilește în Capitală, întemeindu-și o gospodărie la Grădiștea.[3] Aici i s-au redat gradele militare, a fost angajat să conducă cenaclul literar al revistei „Viața militară" și apoi a fost trimis să fie cronicarul primului marș transatlantic al navei-școală „Mircea" (1976).

Radu Theodoru își axează scrierile pe teme istorice, alegând episoade reprezentative pictate în stil realist, cu evenimente moralizatoare, lucrările sale servind drept proză-document. Nu numai experiența de viață, dar și un talent nativ îl ajută în acest demers literar.[2]. A scris piese de teatru, romane, nuvele, reportaje conținând o seamă de amănunte de ordin autobiografic. Proza de inspirație istorică a lui Radu Theodoru, inițiată prin volumele de debut, câștigă cu timpul în maturitate și adâncime, autorul reușind să realizeze o „sinteza a veacurilor" de istorie românească, de la Burebista și până în contemporaneitate, epoca de predilecție fiind cea a domniei lui Mihai Viteazul.

A fost distins cu numeroase premii, printre care Premiul Academiei RSR pe anul 1974.

OperăModificare

Romane istoriceModificare

  • Brazdă și paloș - 2 vol. (Ed. Tineretului, 1954-1956; ed. a II-a, Ed. Tineretului, 1967)
  • Atac la sol (Ed. Militară, 1965)
  • Steaua de mare (Ed. Tineretului, 1966)
  • Vulturul - 4 vol. - distins cu Premiul Academiei Române, [1967]
  • Strămoșii - 2 vol. (Ed. Militară, 1967; ed. a II-a, Ed. Albatros, 1979)
  • Dincolo de linii (Ed. Militară, 1968)
  • Vitejii (1968)
  • Călărețul roșu (Ed. Albatros, 1976; ed. a II-a, Ed. Lucman, 2003)
  • Corsarul (Ed. Albatros, 1984)

Romane cu subiecte contemporaneModificare

  • Muntele (Editura Pentru Literatură, 1967)
  • Aproape de zei (Ed. Militară, 1969)
  • A sosit ora! (Ed. Militară, 1969)
  • S.O.S... Puhoaiele!... (Ed. Albatros, 1970)
  • Nopți albastre (Ed. Militară, 1976)
  • Asaltul (Ed. Eminescu, 1977)
  • Biografie de război - 4 vol. (Ed. Eminescu, 1980-1987)
  • Misiunea căpitanului X
  • Recunoaștere îndepărtată
  • Vâltoarea
  • Preludiu (Ed. Eminescu, 1983)

Seria Cărțile măriiModificare

  • Noi - Mircea și Atlanticul (Ed. Militară, 1978)
  • Cu HAI-HUI 2 spre Sud (Ed. Albatros, 1980)
  • Din nou spre Sud (Ed. Albatros, 1982)
  • Croaziera cu vele (Ed. Albatros, 1985)
  • Croazieră contra cronometru (Ed. Albatros, 1985)
  • În lupta cu valurile (Casa Editorială pentru turism și cultură Abeona, 1991)
  • Decebal - Circumterra, o tentativă refuzată (Ed. Yacht Club Roman, 2002)

Romane științifico-fantasticeModificare

  • Popas în Madagascar (Editura Tineretului, Clubul temerarilor 23-24, 1967)
  • Taina recifului (Ed. Tineretului, 1968)
  • Regina de abanos (Ed. Albatros, 1970)
  • Țara făgăduinței (Ed. Albatros, 1975)
  • Călătorie neobișnuită (Ed. Militară, 1975)

Romane documentModificare

  • Cronica eroică: 1877 - 1878 (Ed. Albatros, 1977)
  • România ca o pradă (Ed. Alma, Oradea, 1997; ed. a II-a, Ed. Miracol, 2000)
  • Ardealul - pe toți ne cheamă Ursu (Ed. Miracol, 2000)
  • Comandorul aviator Lazăr Munteanu, cavaler al Ordinului "Mihai Viteazul". Biografie de război (Ed. SemnE, 2016, coautor – Marian Moșneagu)

Romane istoriceModificare

  • Urmașii lui Attila (Ed. Miracol, 1999)
  • Mareșalul (Ed. Miracol, 2001)
  • A fost sau nu holocaust? (Ed. Lucman, 2003)
  • România, românii și comunismul(Ed. Lucman 2009)

Romane de analiză politicăModificare

  • Nazismul sionist (Ed. Alma Tip, 1997; ed. a II-a, Ed. Miracol, 2000)
  • Învierea lui Iuda (Ed. Miracol, 2000)
  • Imposibilul hermafrodit New-Age (Ed. Miracol, 2004)
  • România ca o pradă (Ed. Alma) [1] (website expirat).

NuveleModificare

  • Interceptarea (Ed. Militară, 1963)
  • Escadrila a patra (Ed. Militară, 1970)

NoteModificare

  1. ^ Radu Theodoru, Internet Speculative Fiction Database, accesat în  
  2. ^ a b Cărți Radu Theodoru, pe Târgul Cărții, accesat în 8 iulie 2017
  3. ^ a b c Mariana Iancu, Povestea unui mare erou de război român umilit de comuniști pentru vitejia arătată. Viața dură a generalului de flotilă aeriană Radu Theodoru, în Adevărul, 25 decembrie 2017
  4. ^ a b Radu Theodoru biografia, accesat în 3 mai 2019
  5. ^ Europa în colimator. Lansare de carte, 27 februarie 2019, Centrul Cultural Mihai Eminescu

InterviuriModificare