Regatul Imereti (georgiană იმერეთის სამეფო) a fost un regat gruzin, stabilit în 1455 de către un membru al dinastiei Bagrationi, când Regatul Georgiei s-a divizat în mai multe regate rivale. Înainte de aceasta, Imereti era considerat un regat separat de Regatul Georgiei, sub a cărui ramură principală a familii regale Bagrationi s-a petrecut înființare regatului în 1260 sub domnia lui David al IV, rege al Georgiei, care a pornit o revoltă împotriva dominației mongole și s-a refugiat în Abhazia.

Regatul Imeriti
იმერეთის სამეფო
—  Regat, Parte a Regatului Georgiei (1330-1387, 1412-1446, 1453-1455, 1465-1478), Vasal Imperiului Otoman (1555-1810), Vasal Imperiului Țarist (1804-1810)  —
 – 
DrapelStemă
DrapelStemă
Regatul Imeriti în 1490
Regatul Imeriti în 1490
Regatul Imeriti în 1490
CapitalăKutaisi
LimbăGeorgiană
ReligieCreștinism-Ortodox
Guvernare
Formă de guvernaremonarhie
Rege 
 - 1260–1293David I al Georgiei
 - 1789–1810Solomon al II-lea al Georgiei
Istorie
Epoca istoricăEvul Mediu
Încoronarea regelui David1260
Re-anexarea regatului de către Georgia1330
Restaurarea regatului1387
Independența față de Georgia1455
Vasal Imperiului Otoman
Anexarea rusească
În prezent parte din
 Georgia
Istoria Georgiei
Stema Georgiei
Acest articol este parte a unei serii
Preistoria
Antichitatea
Colchida
Iviria
Georgia romană
Egrisia
Creștinismul în Georgia
Evul Mediu
Principatul Iviriei
Ocupația arabă
Dinastia Bagrationi
Regatul Abhaziei
Hereti
Regatul Georgiei
Invazia mongolă
Regatul Kartli
Regatul Kaheti
Regatul Imereti
Regatul Kartli-Kaheti
Istoria modernă
Georgia în Imperiul Rus
Republica Democrată Georgia
Invazia Armatei Roșii în Georgia
RSS Georgiană
Georgia independentă

Portal Georgia
 v  d  m 

Bibliografie modificare

  • Wardrop, John Oliver (). The kingdom of Georgia; notes of travel in a land of woman, wine and song, to which are appended historical, literary, and political sketches, specimens of the national music, and a compendious bibliography (în engleză) (ed. limited). Londra: Publisher London, S. Low, Marston, Searle & Rivington. p. 294.