Regatul Kartli (georgiană ქართლის სამეფო) a fost un stat georgian feudal, care a existat din 1466/1484 până în 1762, având orașul Tbilisi drept capitală. Mare parte din timpul existenței sale a fost vasal Imperiului Persan (Dinastia Safevizilor), dar s-a bucurat și de perioade intermitente de independență, în special după 1747.

Regatul Kartli
ქართლის სამეფო
—  Monarhie  —
 – 
DrapelStemă
DrapelStemă
Regatul Kartli în 1490
Regatul Kartli în 1490
Regatul Kartli în 1490
CapitalăTbilisi
LimbăGeorgiană
ReligieCreștinism-Ortodox
Guvernare
Rege 
 - 1466–1478Bagrat al IV-lea (primul)
 - 1744–1762Teimuraz al II-lea (ultimul)
Istorie
Epoca istoricăEvul Mediu
Stabilirea regatului1466
Subjugarea regatului de către Safeviziiulie 1555
Uniunea regatelor Kartli și Kaheti1762
În prezent parte din
 Georgia
 Armenia
 Rusia

Istorie modificare

Istoria Georgiei
 
Acest articol este parte a unei serii
Preistoria
Antichitatea
Colchida
Iviria
Georgia romană
Egrisia
Creștinismul în Georgia
Evul Mediu
Principatul Iviriei
Ocupația arabă
Dinastia Bagrationi
Regatul Abhaziei
Hereti
Regatul Georgiei
Invazia mongolă
Regatul Kartli
Regatul Kaheti
Regatul Imereti
Regatul Kartli-Kaheti
Istoria modernă
Georgia în Imperiul Rus
Republica Democrată Georgia
Invazia Armatei Roșii în Georgia
RSS Georgiană
Georgia independentă

Portal Georgia
 v  d  m 

În secolul al XV-lea, după un lung declin economic și politic, Georgia devine vecină cu Imperiul Otoman, un stat din ce în ce mai volatil și agresiv, iar din secolul al XVI-lea devine vecină cu Imperiul Safevid, care induce regatul într-un război constant, ca apoi să-l introducă sub dominație persană pentru întreaga durata a celor trei secole de existență a imperiului. Cu timpul, Georgia a cunoscut un grad ridicat de instabilitate civilă, separatism feudal și războaie civile. Înfrângerea lui George al VIII-lea în Bătălia de la Cihori împotriva nobilului rebel Bagrat, care s-a auto-proclamat rege al Imeritiului, a marcat atât statul, cât și începutul dezintegrării finale a unității monarhiei georgiene. În 1465, George al VIII-lea a fost capturat de către Kvakvare al II-lea Jaqeli atabegul Principatului Samțhe. Găsind momentul potrivit, Bagrat al VI s-a proclamat conducător al regatului Kartli și de asemenea a obținut controlul asupra acestuia în 1466. Kvarkvare, temându-se ca nu cumva Bagrat să obțină prea multă putere, l-a eliberat pe George al VIII-lea din captivitate, dar regele nu a fost în stare să-si revendice coroana, ci doar să se proclame regele Kahetiului, creând mai multe divizări. Bagrat al VI a continuat să domnească regatul Kartli până în 1478, când a fost contestat de un alt pretendent la tron, Constantin al II-lea. Certurile inter-feudale au continuat chiar și în timpul domniei lui Constantin, care a pierdut Bătălia de la Ardeti cu Kvarkvare în 1483, în timp ce Alexandru al II-lea, fiul lui Bagrat al VI-lea, s-a autoproclamat regele Georgiei de Vest în 1484. Încercările lui Constantin al II-lea, din 1489, de a-și redobândi domnia peste regatul unit Kartli-Imeriti, au fost fără succes. În 1490, el a fost obligat să recunoască divizarea Regatului Georgian în regatele Kartli, Kaheti, Imeriti și în Principatul Mesheti. Însă, din recunoașterea regatelor rivale nu a rezultat pace dintre state. La scurt timp după venirea la putere, George al II-lea al Kahetiului a lansat o expediție impotriva regatului Kartli, intenționând să-l detroneze pe David al X-lea și să cucerească regatul. Bagrat, fratele regelui David, a apărat cu succes regatul și a reușit să-l captureze pe George al II-lea în ambuscadă. Pacea nu a persistat în partea vestică, întrucât David al X-lea a înfruntat incursiuni de la Alexandru al II-lea al Imeritiului, care a avut, cumva, mai puțin succes decât regele din Kaheti. În 1513, regatul Kartli a reușit să cucerească regatul Kaheti, dar pentru o scurtă vreme, regatul fiind redobândit în 1520 cu suportul unor nobili locali din partea lui Levan of Kaheti, fiu și moștenitor al lui George al II-lea.[1] De la mijlocul secolului XVI până în 1762 (anul dizolvării regatului), Kartli a stat sub domnia intermientă a Imperiului Persan și a fost o parte integrală a diverselor dinastii ale imperiului. Regatul plătea regulat tribut și trimitea cadouri (pīškeš) către shah, conținând băieți, fete, cai și vinuri.[2]

Monarhi modificare

Portret Nume Anii domniei Origine
  Constantin al II-lea 1484-1505 Fratele lui Alexandru I
  David al X-lea 1505 - 1525 Fiul lui Constantin al II-lea
George al IX-lea 1525 - 1527 Fratele lui David al X-lea
Lursab I 1527 - 1556 Fiul lui David al X-lea
  Simon I 1556 - 1569
1578 - 1599
Fiul lui David al X-lea
 
David al XI-lea 1569-1578 Fiul lui David al X-lea
 
George al XI-lea 1599 - 1606 Fiul lui Simon I
 
Lursab al II-lea 1606 - 1615 Fiul lui Simon I
Bagrat al VII 1615 - 1619 Fiul lui David al XI-lea
Simon al II-lea 1619 - 1630 Fiul lui Bagrat al VII-lea
  Teimuraz I (Regatul Kaheti) 1630 - 1634
  Rostom I 1633 - 1658 Fiul lui David al XI-lea
Vahtang al V-lea 1658 - 1675 Descendent al lui Constantin al II-lea
  George al XI-lea 1675 - 1688
1703 - 1709
Fiul lui Vahtang al V-lea
  Nicolae I 1688 - 1703 Fiul lui Taimuraz I
Kaihosro 1709 - 1711 Fiul lui George al XI-lea
Iosia I 1714 - 1716
1724 - 1727
Fratele lui Kaihosro
Vahtang al VI-lea 1716 - 1724 Fratele lui Kaihosro și Iosia
  Teimuraz al II-lea 1744 - 1762

Note modificare

  1. ^ Enciclopedia Sovietică Georgiană, Vol. 10, pg.466-469, Tbilisi, 1986
  2. ^ Berdzenishvili, ed., 1973, pp. 252-54

Bibliografie modificare

F. Guchua , Enciclopedia Sovietică Georgiană, Vol. 10, p. 466-469, Tbilisi, 1986.