Reichsgau Sudetenland
Říšská župa Sudety
 – 
Stemă
Stemă
CapitalăLiberec
Limbălimba cehă
Guvernare
Istorie

Reichsgau Sudetenland a fost o diviziune administrativă a Germaniei naziste din 1939 până în 1945. Acesta cuprindea partea de nord a teritoriului Sudeților (Sudetenland), care a fost anexată de la Cehoslovacia conform Acordului de la Munchen din 30 septembrie 1938. Reichsgau⁠(d) a fost condus de fostul lider al Partidului German Sudet (Sudetendeutsche Partei, SdP), membru al Partidului Nazist, Konrad Henlein⁠(d), ca Gauleiter⁠(d) și Reichsstatthalter⁠(d).[1] Din octombrie 1938 până în mai 1939, a fost subdiviziunea regională a Partidului Nazist în acea zonă, tot sub conducerea lui Henlein. Capitala administrativă a fost Reichenberg (Liberec).[2]

 
Etnicii germani din Komotau⁠(d), Sudetenland, întâmpină soldații germani cu salutul nazist, 1938

În timpul ocupației germane a Cehoslovaciei, la 30 septembrie 1938, șefii de guvern ai Regatului Unit, Franței, Italiei și Germaniei au semnat Acordul de la München, care impunea cedarea Germaniei a regiunii Sudetenland. Reprezentanții cehoslovaci nu au fost invitați. La 1 octombrie, forțele invadatoare ale Wehrmacht au ocupat teritoriul. Noile granițe cehoslovaco-germane au fost stabilite oficial printr-un tratat la 21 noiembrie 1938. În consecință, Republica Cehoslovacă și-a pierdut aproximativ o treime din populație, cea mai importantă zonă industrială și, de asemenea, fortificațiile extinse de la graniță.[3][4]

Inițial, armata germană (Heer) a înființat o administrație civilă. La 30 octombrie 1938, Konrad Henlein a fost numit Gauleiter⁠(d) și Reichskommissar al Sudetenland.[5][6] Partidul German Sudet a fost dizolvat în Partidul Nazist, iar toate celelalte partide politice au fost interzise. Populația cehă a trebuit să accepte cetățenia germană sau a fost expulzată și mutată forțat în statul cehoslovac, care la rândul său, din 15 martie 1939, a fost ocupat de Germania și încorporat ca „Protectoratul Boemiei și Moraviei”.[7]

După proclamarea Protectoratului Boemiei și Moraviei, Reichsgau a fost înființat oficial prin lege la 25 martie 1939, în vigoare de la 15 aprilie, granițele au fost ajustate și structura administrativă a fost fixată la 1 mai. Konrad Henlein⁠(d) a fost numit Reichsstatthalter⁠(d). [8] Capitala administrativă a fost Reichenberg (Liberec). Zone mai mici din răsărit, cum ar fi regiunea Hlučín, au fost cedate provinciei prusace Silesia, în timp ce teritoriile de vest și sudul Sudetenland au fost atașate diviziunii bavareze Gau Bayreuth⁠(d), precum și către două Reichsgaue⁠(d) austriece Oberdoau⁠(d) și Niederdonau⁠(d).

După înfrângerea Germaniei în al Doilea Război Mondial, statul cehoslovac a fost reînființat și populația germană din Sudetenland a fost expulzată.

Lagărul de concentrare Theresienstadt a fost înființat în Protectoratul Boemiei și Moraviei, lângă granița cu Reichsgau Sudetenland. A fost conceput pentru a aduna populația evreiască din Protectorat și a o muta treptat în lagărele de exterminare și a ținut, de asemenea, evreii din Europa de Vest și din Germania. Cu toate că nu a fost un lagăr de exterminare în sine, condițiile dure și neigienice au dus la moartea a 33.000 din cei 140.000 de evrei aduși în lagăr, în timp ce alți 88.000 au fost trimiși în lagăre de exterminare și doar 19.000 au supraviețuit.[9]

Gauleiter

modificare
  • Konrad Henlein: 30 octombrie 1938 - 8 mai 1945

Administrație

modificare
 
Divizii administrative

Reichsgau Sudetenland a fost împărțit în trei circumscripții guvernamentale Regierungsbezirke. Acestea au fost subdivizate în 58 de districte (Kreise), corespunzând în mare parte fostelor okrese cehoslovace:[10]

Președinte:

Districte urbane

modificare
  1. Aussig
  2. Reichenberg

Districte rurale

modificare
  1. Aussig
  2. Bilin
  3. Böhmisch Leipa⁠(d)
  4. Braunau
  5. Brüx
  6. Dauba
  7. Deutsch Gabel⁠(d)
  8. Dux⁠(d)
  9. Friedland (Isergebirge)⁠(d)
  10. Gablonz an der Neiße⁠(d)
  11. Hohenelbe⁠(d)
  12. Komotau⁠(d)
  13. Leitmeritz
  14. Reichenberg
  15. Rumburg⁠(d)
  16. Schluckenau⁠(d)
  17. Teplitz-Schönau
  18. Tetschen-Bodenbach
  19. Trautenau
  20. Warnsdorf⁠(d)

Președinte:

Districte urbane

modificare
 
Karlsbad în 1941
  1. Eger
  2. Karlsbad

Districte rurale

modificare
  1. Asch
  2. Bischofteinitz
  3. Eger
  4. Elbogen
  5. Falkenau an der Eger
  6. Graslitz⁠(d)
  7. Kaaden⁠(d)
  8. Karlsbad
  9. Luditz⁠(d)
  10. Marienbad
  11. Mies⁠(d)
  12. Neudek⁠(d)
  13. Podersam⁠(d)
  14. Preßnitz⁠(d)
  15. Saaz⁠(d)
  16. Sankt Joachimsthal
  17. Tachau
  18. Tepl⁠(d)

Președinte:

  • 1939–1943: Friedrich Zippelius
  • 1943–1945: Karl Ferdinand Edler von der Planitz

Districte urbane

modificare
  1. Troppau

Districte rurale

modificare
  1. Hambar⁠(d)
  2. Freiwaldau⁠(d)
  3. Freudenthal⁠(d)
  4. Grulich⁠(d)
  5. Hohenstadt⁠(d)
  6. Jägerndorf⁠(d)
  7. Landskron⁠(d)
  8. Mährisch Schönberg
  9. Mährisch Trübau⁠(d)
  10. Neu Titschein
  11. Römerstadt⁠(d)
  12. Sternberg⁠(d)
  13. Troppau
  14. Wagstadt⁠(d)
  15. Zwittau
  1. ^ .Michael D. Miller and Andreas Schulz. Gauleiter: The Regional Leaders of the Nazi Party and Their Deputies, 1925-1945, Vol. 1. R. James Bender Publishing. p. 474. ISBN: 1-932970-21-5.
  2. ^ Liberec jako hlavní město Říšské župy Sudety. Nacistické představy o podobě města (în cehă), Liberec,  
  3. ^ „Die NS-Gaue” [The Nazi Gaue]. dhm.de (în germană). Deutsches Historisches Museum⁠(d). Accesat în . 
  4. ^ „Die Besetzung des Sudetengebietes 1938” [The occupation of the Sudetenland in 1938]. dhm.de (în germană). Deutsches Historisches Museum⁠(d). Accesat în . 
  5. ^ "Henlein Named Leader", NY Times, 1 November 1938, p. 16.
  6. ^ „Übersicht der NSDAP-Gaue, der Gauleiter und der Stellvertretenden Gauleiter zwischen 1933 und 1945” [Overview of Nazi Gaue, the Gauleiter and assistant Gauleiter from 1933 to 1945]. zukunft-braucht-erinnerung.de (în germană). Zukunft braucht Erinnerung. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  7. ^ Crowhurst, Patrick (2020) Hitler and Czechoslovakia in World War II: Domination and Retaliation. Bloomsbury Academic. p. 96, ISBN: 9781350160095.
  8. ^ .Michael D. Miller and Andreas Schulz. Gauleiter: The Regional Leaders of the Nazi Party and Their Deputies, 1925-1945, Vol. 1. R. James Bender Publishing. p. 474. ISBN: 1-932970-21-5.
  9. ^ „Theresienstadt” (PDF). yadvashem.org. Yad Vashem. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  10. ^ „Reichsgau Sudetenland”. verwaltungsgeschichte.de (în germană). Accesat în . 

Lectură suplimentară

modificare

Vezi și

modificare

Legături externe

modificare