Relația dintre religie și știință

Relația dintre religie și știință a fost un subiect de studiu încă din antichitatea clasică, fiind abordată de către filosofi, teologi, oameni de știință etc. Perspectivele din diferite regiuni geografice, culturi și epoci istorice sunt diverse, unele caracterizând această relație ca fiind una de conflict, altele descriind-o ca una de armonie, în timp ce altele presupun doar o mică interacțiune dintre religie și știință. Măsura în care știința și religia pot încerca să înțeleagă și să descrie fenomene similare poate fi uneori menționată ca o parte a problemei de demarcație.

Știința și religia urmăresc, în general, cunoașterea universului folosind metodologii diferite. Știința recunoaște rațiunea, empirismul și dovezile, în timp ce religiile recunosc revelația, credința și sacralitatea. În ciuda acestor diferențe, cele mai multe inovații științifice și tehnice, înainte de revoluția științifică, au fost realizate de către societăți organizate pe tradiții religioase. O mare parte a metodei științifice a fost dezvoltată inițial de către oamenii de știință islamici, și mai târziu de către cei creștini. Hinduismul a îmbrățișat motive istorice și empirismul, considerând că știința aduce cunoștințe legitime, dar incomplete despre lumea (înconjurătoare). Gândirea confucianistă a avut puncte de vedere diferite despre știință de-a lungul timpului. Cei mai mulți budiști consideră știința ca fiind complementară cu convingerile lor.

Conform unui studiu din anul 2015, în Marea Britanie, doar 32% dintre oamenii de știință au caracterizat raportul dintre religie și știință ca fiind de natură conflictuală.^[2]

Note

^ Baruch A. Shalev, 100 Years of Nobel Prizes (2003),Atlantic Publishers & Distributors , p.57: between 1901 and 2000 reveals that 654 Laureates belong to 28 different religion. Most 65.4% have identified Christianity in its various forms as their religious preference. While separating Roman Catholic from Protestants among Christians proved difficult in some cases, available information suggests that more Protestants were involved in the scientific categories and more Catholics were involved in the Literature and Peace categories. Atheists, agnostics, and freethinkers comprise 10.5% of total Nobel Prize winners; but in the category of Literature, these preferences rise sharply to about 35%. A striking fact involving religion is the high number of Laureates of the Jewish faith - over 20% of total Nobel Prizes (138); including: 17% in Chemistry, 26% in Medicine and Physics, 40% in Economics and 11% in Peace and Literature each. The numbers are especially startling in light of the fact that only some 14 million people (0.02% of the world's population) are Jewish. By contrast, only 5 Nobel Laureates have been of the Muslim faith-0.8% of total number of Nobel prizes awarded - from a population base of about 1.2 billion (20% of the world‘s population)
^ Cât de credincioși sunt oamenii de știință? Americanii publică primul mare studiu despre relația dintre cercetare și credință, 8 decembrie 2015, Gândul, accesat la 7 ianuarie 2016

Referințe

Barbour, Ian. When Science Meets Religion. SanFrancisco: Harper, 2000.
Alvin Plantinga și Daniel Dennett, Science and Religion: Are They Compatible?, Oxford, 2011 (rom. Știință și religie. Sînt ele compatibile?, traducere de Florin George Călian și Antoaneta Sabău, Postafță de Mircea Flonta, ed. Ratio et Revelatio, 2014)
Barbour, Ian. Religion and Science: Historical and Contemporary Issues. SanFrancisco: Harper, 1997. ISBN 0-06-060938-9
Drummond, Henry. Natural Law in the Spiritual World. London: Hodder & Stoughton Ltd, 29th Edition, 1890 [1]
Haught, John F. Science & Religion: From Conflict to Conversation. Paulist Press, 1995. ISBN 0-8091-3606-6
Jones, Richard H. For the Glory of God: The Role of Christianity in the Rise and Development of Modern Science. 2 Volumes. Lanham, Maryland: University Press of America, 2011 and 2012.
Larson, Edward J. and Larry Witham. "Scientists are still keeping the faith" Nature Vol. 386, pp. 435 – 436 (3 April 1997)
Larson, Edward J. and Larry Witham. "Leading scientists still reject God," Nature, Vol. 394, No. 6691 (1998), p. 313. online version
Einstein on Religion and Science from Ideas and Opinions (1954), Crown Publishers, ISBN 0-517-00393-7
The Oxford Handbook of Religion and Science Philip Clayton(ed.), Zachary Simpson(associate-ed.)—Hardcover 2006, paperback July 2008-Oxford University Press, 1023 pagini

Legături externe

Un punct de vedere al relatiei dintre stiinta si teologie, CrestinOrtodox.ro
Stiinta si religie complementaritate sau opozitie, CrestinOrtodox.ro
Compatibilitatea si relatia dintre stiinta si teologie, CrestinOrtodox.ro

[Nobel_prize-1] Baruch A. Shalev, 100 Years of Nobel Prizes (2003),Atlantic Publishers & Distributors , p.57: between 1901 and 2000 reveals that 654 Laureates belong to 28 different religion. Most 65.4% have identified Christianity in its various forms as their religious preference. While separating Roman Catholic from Protestants among Christians proved difficult in some cases, available information suggests that more Protestants were involved in the scientific categories and more Catholics were involved in the Literature and Peace categories. Atheists, agnostics, and freethinkers comprise 10.5% of total Nobel Prize winners; but in the category of Literature, these preferences rise sharply to about 35%. A striking fact involving religion is the high number of Laureates of the Jewish faith - over 20% of total Nobel Prizes (138); including: 17% in Chemistry, 26% in Medicine and Physics, 40% in Economics and 11% in Peace and Literature each. The numbers are especially startling in light of the fact that only some 14 million people (0.02% of the world's population) are Jewish. By contrast, only 5 Nobel Laureates have been of the Muslim faith-0.8% of total number of Nobel prizes awarded - from a population base of about 1.2 billion (20% of the world‘s population)

[2] Cât de credincioși sunt oamenii de știință? Americanii publică primul mare studiu despre relația dintre cercetare și credință, 8 decembrie 2015, Gândul, accesat la 7 ianuarie 2016

[1]

[2]